Iată un ghid Politico privind voturile cheie din acest an, cu datele lor preconizate.

Portugalia, alegeri prezidențiale  – 24 ianuarie

Sondajele îl creditează pe președintele Marcelo Rebelo de Sousa(centru-dreapta)cu mai mult de 60% pentru a câștiga. Cu toate acestea, cei mai apropiați doi concurenți ai săi atrag multă atenție din partea mass-media: fostul europarlamentar socialist Ana Gomes(13%) și liderul de extrema dreaptă Andre Ventura(10%).

Olanda, alegeri parlamentare – 15-17 martie

Premierul Mark Rutte s-a confruntat cu control internațional pentru că a ales inițial  să evite închiderea strictă  în timpul pandemiei, în schimb pledând pentru așa-numitul „blocaj inteligent”, care nu a restricționat oamenii să iasă afară.Dar, în timp ce această abordare mai blândă s-a dovedit populară acasă, unde partidul său a  crescut la urne, Rutte a cedat și a impus măsuri mai dure, cel mai recent cu o  închidere totală a magazinelor și a școlilor care va dura până cel puțin la jumătatea lunii ianuarie. Premierul și aliații săi de centru-dreapta  speră recâștigarea majorității în Camera Reprezentanților la aceste alegeri. Rutte, unul dintre cei mai longevivi lideri europeni, a declarat că va  candida pentru un al patrulea mandat. Partidul său Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) conduce în sondaje, cu un sprijin de aproximativ 37%.

Bulgaria, alegeri parlamentare – 28 martie

Alegerile parlamentare ale Bulgariei vor veni după luni de proteste anti-guvernamentale care solicită prim-ministrului Boiko Borisov să demisioneze din cauza acuzațiilor de corupție și a legăturilor opace dintre guvern, oligarhi, sistemul judiciar și serviciile de securitate. În afară de o remaniere a Cabinetului, Borisov a refuzat să se clintească, provocând în schimb frica cu privire la perspectiva ca adversarii săi socialiști să preia puterea. Partidul lui Borisov, Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), conduce în sondaje cu 28%, urmat de Partidul Socialist(25%), condus de Kornelia Ninova. Există, de asemenea, alegeri prezidențiale, preconizate în toamnă, însă  deocamdată niciun  candidat nu a fost desemnat oficial pentru o cursă prezidențială.

Scoția, alegeri parlamentare – 6 mai

Cursa parlamentară din Scoția va fi una de urmărit în special: prim-ministrul Nicola Sturgeon a declarat că va face campanie pentru un mandat de votare a independenței, deschizând calea unei confruntări  directe cu premierul britanic Boris Johnson. Scoția a votat să rămână în Marea Britanie cu o marjă de 55% până la 45% la un referendum de independență din 2014, dar Sturgeon consideră că nemulțumirea scoțienilor  față de Brexit și  sprijinul crescând pentru secesiune vor duce la un rezultat diferit.

Franța, alegeri regionale – posibil în iunie

Acestea vor fi primele voturi regionale și departamentale de când președintele Emmanuel Macron și-a lansat mișcarea centristă La République En Marche(LREM) în 2016. Prin urmare, va oferi o imagine a sprijinului partidului înainte de cursa prezidențială din 2022 – pe fondul efectelor devastatoare ale coronavirusului asupra țării, printre cele mai afectate din Europa. Partidul lui Macron nu și-a dezvăluit încă lista de candidați principali, care ar putea include membri ai propriului cabinet al președintelui, precum ministrul educației Jean-Michel Blanquer pentru Île-de-France.

Germania, alegeri generale – 26 septembrie

Acestea vor fi primele alegeri în care Angela Merkel nu mai candidează pentru  funcția  de cancelar. Merkel, liderul de lungă durată, din 2005, se pregătește pentru pensionare și a insistat în repetate rânduri că nu va căuta un alt rol politic. Cine va umple aceste gol este marea întrebare, nu numai pentru Germania, cât și pentru Uniunea Europeană, unde Angela Merkel a fost mult timp văzută drept cel mai puternic reprezentant al continentului. Actualii   parteneri de coaliție a lui Merkel, social-democrații (SPD), sunt singurii care au declarat până acum un candidat: ministrul de finanțe Olaf Scholz. Uniunea Creștin Democrată, partidul cancelarei, va prezenta, posibil pe 16 ianuarie, trei candidați, după două amânări din cauza pandemiei: Armin Laschet, președintele landului Renania de Nord Westfalia;   Norbert Rottgen, care conduce comisia de afaceri externe din Bundestag; și fostul europarlamentar Friedrich Merz.