Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai (în slava veche Eremin inseamna “Ziua lui Eremia”).

Pe 1 Mai, românii sărbătoresc „Armindenul”, simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune și „ziua pelinului” sau „ziua bețivilor” și semnifica începutul verii.

Armindeni are două variante distincte, una fiind de origine păgână, străveche, cealaltă, o legendă cu reminiscențe creștine. Și una și alta au la bază creanga verde care se pune la ușa casei sau la fereastră. În unele zone ramura verde se punea – și încă se mai pune –inclusiv la grajdul animalelor. Acestă ramură are rolul de a proteja gospodăria de strigoi, de grindină, în general de rele, potrivit Ziarul Unirea.

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, şi se spune că e bine ca în dimineaţa de 1 Mai oamenii să se spele cu rouă pentru sănătate. Oamenii obisnuiau în trecut sã punã de Armindeni la portile caselor câte o frunzã verde de salcie, stejar sau fag. Obiceiul îsi are originea într-o legendă potrivit cãreia evreii care au vrut sã îl prindă pe Iisus noaptea i-au însemnat casa cu o rămurică verde.

Când soldatii au venit să îl ia, au găsit la toate casele rămurele. Se spune că, de Armindeni, “lucrurile se leagă” și că ramura de la poartă trebuie pusă și în cuptorul în care se coace pâinea din grâul cel nou.

„Ziua de Arminden” sau „Ziua Pelinului” se sărbătoreşte în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova la 1 mai, în Ţara Lăpuşului de Rusalii, în Muntenia şi Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz.