La 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, guvernatorul Mugur Isărescu a lansat într-un discurs un apel la repunerea pe masă a unor teme majore: trecerea la un nou model economic-industrial, introducerea unui euro digital care să nu înlocuiască numerarul şi, mai ales, consolidarea urgentă a securităţii cibernetice.

„Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economic-industrial și o nouă anvelopă financiară flexibilă și plină de reziliență”, a spus guvernatorul în cadrul ceremoniei care marchează 145 de ani de la înfiinţarea BNR. Isărescu a explicat că unul dintre vectorii acestei transformări este accelerarea procesului de introducere a euro-digitalului — „un euro digital care nu înlocuiește numerarul” — dar a subliniat că băncile de hârtie rămân, pentru o parte semnificativă a populaţiei, preferabile: „Bancnotele euro rămân preferatele unei părți din populație.”

Guvernatorul a invocat experienţa Suediei, care a încercat tranziţia către o societate complet fără numerar („no-cash society”) şi a întâmpinat probleme neaşteptate: „Primul motiv — pensionarii. Nu vor, nu preferă digitalul. Al doilea este şi mai interesant: dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, «ne termină rușii», ne blochează plățile în trei zile. Sistemele de securitate nu sunt ceva foarte simplu de realizat.” Prin aceste exemple, Isărescu a tras un semnal de alarmă: soluţiile digitale nu sunt neutre și implică costuri, riscuri şi acumulări tehnologice și instituționale pe termen lung.

Discursul guvernatorului a făcut şi o legătură la dimensiunea strategică a infrastructurilor de comunicaţii: „În urma cu câţiva ani, generalul Johnes de la Atlantic Council mi-a dat un material şi spunea despre acest sistem de comunicaţii: «cel mai important proiect de după proiectul Manhattan, cu bomba atomică».” Afirmaţia vrea să sublinieze că, pentru securitate naţională şi economică, investiţiile în comunicaţii şi apărare cibernetică pot avea aceeaşi importanţă pe termen lung ca marile proiecte strategice ale secolului trecut.

Mesajul guvernatorului este, de fapt, un apel la politici care să lege măsurile pe termen scurt (consolidarea fiscală) de proiecte pe termen mediu şi lung (digitalizare responsabilă, securitate, creşterea competitivităţii). Pentru public, sublinierile privind preferinţele pensionarilor sau vulnerabilităţile cibernetice subliniază că tranziţia la instrumente digitale nu va fi automat acceptată şi trebuie gestionată cu politici sociale şi tehnice adecvate.

Pentru factorii de decizie, concluzia este clară: riscurile tehnologice şi geopolitice impun investiţii şi reglementări proactive, potrivit stiripesurse.ro.