Aproximativ 48 de bazine olimpice de înot sau factura la gaze pentru circa 6,08 milioane de gospodării din România, ceea ce reprezintă aproximativ 69% din totalul celor 8,78 milioane de gospodării la nivel national. Însă dincolo de cifre, în lupta cu dependențele scăpate de sub control și fără viziune integrată oficială de prevenție și acțiune, România riscă să piardă copii, în condițiile în care trendul demografic din ultimii 20 de ani înregistrează anual o scădere de aproximativ 200 000 de persoane, adică echivalentul orașului Brașov an de an.

Cercetarea Academiei de Studii Economice din București, intitulată „Impactul economic și social al adicțiilor la minori în România”, indică pentru România că, la nivel operațional, comportamentele adictive ale minorilor sunt asociate anual cu aproximativ 55.000 de cazuri medicale, 49.000 în zona justiției și ordinii publice, 41.000 în asistență socială, alături de 191.000 de evenimente educaționale și 90.000 cazuri de pierderi de productivitate parentală.

Cumulate, aceste rezultate conturează un risc macroeconomic și o erodare accelerată a capitalului uman, cu efecte în scăderea productivității muncii și, implicit, a productivității naționale, reducerea participării pe piața muncii și presiuni tot mai mari asupra sustenabilității sistemelor publice (sănătate, educație, social), în paralel cu riscuri demografice (mortalitate prematură, natalitate mai scăzută, deteriorarea calității populației active).