Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Comisiei Europene, a vorbit la Bucureşti, în deschiderea conferinţei la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune: ”Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivităţii economice incluzive şi a rezilienţei în întreaga Europă”.

Potrivit acesteia, propunerea de alocare din cadrul financiar viitor multianual al UE de 14% pentru cheltuieli sociale este o garanţie pentru noi investiţii în programe sociale, educaţionale şi de muncă.

„Acest minim 14% pentru cheltuieli sociale pe care îl propunem ca ţintă minimă în acest plan, care ar trebui implementat de autorităţile naţionale, cu Comisia şi în parteneriat cu regiunile, este o garanţie că putem porni în sus să investim în educaţie, în dezvoltarea şi modernizarea curriculei, în competenţele lucrătorilor, ale angajaţilor, de la automotive până la alte industrii, care se uită cum să rămână în câmpul muncii, ce trebuie să înveţe, cum să se repoziţioneze în condiţiile în care structurile productive se schimbă, se transformă pentru că avem digitalizare şi relocări de multe ori”, a arătat Mînzatu, potrivit TVR.

„Fără aceste dimensiuni, suntem vulnerabili în interior şi securitatea internă este vulnerabilă. Am propus o serie de mecanisme care să poată să ajute statele membre să investească inteligent acest minim 14% şi vă invit să le aplicaţi. Garanţia de competenţă pentru lucrători, spre exemplu, este foarte importantă ca mecanism de susţinere a oamenilor care au nevoie să se repoziţioneze pentru a putea să continue în industriile respective”, a adăugat comisarul european din partea României.

Roxana Mânzatu a subliniat, în acelaşi timp, că trebuie găsită o metodă pentru ca mulţi dintre cetăţenii europeni să poată studia, lucra şi trăi în ţările lor de origine fără a mai fi nevoiţi să plece în străinătate.

„Ei şi-ar dori toate lucrurile acestea acasă şi ca Europa să contribuie mai mult, mai ţintit, la dezvoltare serviciilor, acasă. Şi la asta trebuie să lucrăm inclusiv din perspectiva agendei sociale a Uniunii Europene. Cel mai important este să găsim o cale pentru dreptul de a sta în ţară. E adevărat, UE a însemnat pentru foarte mulţi români dreptul de a călători, de a lucra, de a studia şi ne-am dorit ca posibilitatea aceasta de mobilitate în Europa să fie doar o carte de vizită pozitivă a proiectului european. Şi a fost pentru că au crescut veniturile, iar unii oameni poate chiar s-au relocat. Dar există şi o parte negativă şi frustrantă şi se vede inclusiv în procesele democratice, în alegeri. Oamenii nu vor să mai plece pentru a obţine un serviciu public de calitate, un job de calitate, acces la universitate sau la un program universitar mai bun”, a explicat Roxana Mînzatu.

Toate ţările UE susţin o reformare a politicii de coeziune, dar în mod diferit

Ea a dat ca exemplu România, în cei 18 ani de la aderare, pentru a sublinia importanţa politicii de coeziune pentru Uniunea Europeană.

„De atunci, s-au întâmplat atât de multe lucruri care au transformat viaţa oamenilor. De la şoseaua şi autobuzul care te ajută în transportul zilnic, până la cabinetul medical, ecograf şi echipamentele medicale, uneori analizele din programele de screening medical susţinute cu Fondul Social European, până la programele de calificare sau subvenţia pentru salariu, de la un mijloc de transport feroviar, la dotările unor mici companii în mediul rural sau mediul urban, toate acestea fac parte din schimbarea în bine a României prin politica de coeziune. Schimbările sunt vizibile, chiar dacă provocările rămân la fel de mari„, a mai afirmat comisarul european.

Conform acesteia, toate ţările UE susţin o reformare a politicii de coeziune, dar în mod diferit.

„Suntem cu toţii de acord cu o modernizare şi o reformare a politicii de coeziune, care să poată susţine viitorul proiectului politic european, participarea tuturor economiilor la competitivitate, să poată să asigure securitatea nu doar cea externă, dar şi cea internă în fiecare ţară. Această modernizare însă o înţelegem cu siguranţă diferit. Unii suntem de acord cu direcţia, poate nu totdeauna cu căile. Comisia a pus pe masă o propunere în iulie, de cadru financiar multianual, care are câteva dimensiuni la care au reflectat şi colegii miniştri invitaţi astăzi la ministerială”, a menţionat vicepreşedinta executivă.

Mînzatu spune că ţările membre trebuie să reflecteze serios asupra bugetului cadrului financiar multianual.

„Vă invit să reflectăm dacă ne dorim o politică de coeziune puternică, o politică agricolă puternică, o politică pentru competitivitate puternică. Trebuie să reflectăm la structura generală a bugetului. Avem pe masă un buget de aproape două trilioane euro, fără precedent. El înseamnă noi surse de venit, ce trebuie dezbătute şi susţinute atât de statele membre, în Consiliu, cât şi în Parlamentul European. Este o dezbatere importantă, pentru că, până la urmă, cifrele contează, valorile contează. M-am uitat cu o anumită surprindere, când, în iulie, am prezentat cifrele pentru România şi în general. Cu această alocare de peste 60 de miliarde de euro, România are printre cele mai mari alocări”, a mai declarat comisarul european.

Erasmus reprezintă investiţia în viitorul democratic al proiectului european

Programul Erasmus reprezintă investiţia în viitorul democratic al proiectului european, în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al UE propunându-se un buget mărit pentru programul Erasmus+, de la 27 de miliarde de euro la 41 de miliarde de euro, a menţionat, vineri, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-o declaraţie de presă.

„Noul cadru financiar multianual propune un buget mărit pentru Erasmus+, de la 27 de miliarde de euro la 41 de miliarde de euro. Erasmus reprezintă investiţia în viitorul democratic al proiectului european, în generaţiile de cetăţeni şi de lideri care, prin acest program, cunosc direct Uniunea Europeană şi reuşesc după aceea să se implice în proiectul european şi să nu se îndepărteze de proiectul european. Creşterea bugetului pe Erasmus este importantă, nu însă suficientă pentru viziunea pe care am propus-o şi continui să o propun decidenţilor europeni, Erasmus pentru fiecare”, a explicat Roxana Mînzatu.

Potrivit acesteia, proiectul Erasmus merită o atenţie foarte mare în dezbaterea publică, pentru că nu este doar un program educaţional, de mobilitate, ci şi un instrument politic important pentru integrarea europeană.

„Vom putea vorbi de Erasmus care oferă şansa unei întregi generaţii să cunoască şi să susţină proiectul european concret în momentul în care vom avea în curriculă, în programa şcolară, şi un buget suficient ca fiecare tânăr, indiferent că este din regiunea Moldovei, din Bucureşti, din Barcelona, din Amsterdam, să poate să aibă măcar o dată în viaţă o experienţă, o mobilitate educaţională Erasmus, la vârsta potrivită. De aceea, proiectul Erasmus merită o atenţie mare în dezbaterea publică, pentru că este nu doar un program educaţional, ci este un instrument politic foarte important pentru integrarea europeană”, a spus vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.

Aceasta a adăugat că politica de coeziune a UE trebuie să ajute nu doar la reducerea decalajelor, ci şi la susţinerea companiilor şi a entităţilor din statele membre.

„Politica de coeziune trebuie să ajute nu doar la reducerea decalajelor, ci trebuie să ajute companiile, instituţional, şi România, ca voce regională, la participarea întregului demers pentru competitivitate şi securitate în Europa. Propunem noi fonduri, pentru competitivitate, dublarea Fondului Orizont pentru inovare şi tehnologie. Coeziunea trebuie să ajute entităţile din statele care beneficiază de aceste fonduri să intre în aceste procese, să ia fonduri şi finanţare şi să dezvolte proiecte şi o viziune pentru Europa şi în zona competitivităţii şi a securităţii”, a mai spus Mînzatu.