„De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei: ministerele au transmis propunerile lor, iar săptămâna viitoare vom lua decizia finală, conform metodologiei stabilite, cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport, care intră în procesul de reformă și începem lucrul concret cu ele”, transmite Oana Gheorghiu.

Vicepremierul Oana Gheorghiu îşi face bilanțul pe Facebook, la împlinirea primei luni de la preluarea mandatului.

Ea arată că a finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, dar prioritar a fost să înțeleagă sistemul și sursele blocajelor și să construiască “un mod profesionist de lucru, împreună cu echipele din Guvern, indiferent de culoarea politică, și, pe baza acestora, să formulez viziunea strategică pentru domeniile mele de activitate”.

Iata postarea integrală:

„Azi se împlinește o lună de când am preluat mandatul de viceprim-ministru. A fost o lună în care m-am concentrat să pun bazele solide ale mandatului, folosind ceea ce am învățat în toți anii de muncă: gândire strategică, construirea echipei și planificare corectă.

Prioritar a fost să înțeleg sistemul și sursele blocajelor, să  construiesc un mod profesionist de lucru, împreună cu echipele din Guvern, indiferent de culoarea politică, și, pe baza acestora, să formulez viziunea strategică pentru domeniile mele de activitate.

Explic mai jos cum m-am organizat și ce am făcut în această primă lună.

1.⁠ ⁠Reforma companiilor de stat: abordarea strategică și nu heirupismul este cea care va da rezultate. România are peste 1.500 de companii de stat. Unele sunt vitale. Altele, consumă bani publici, fără rezultate, de ani de zile, ceea ce are un impact negativ asupra economiei și asupra societății.

România nu-și poate permite să continue cu aceste pierderi. Totuși este important nu doar să oprim risipa, ci să găsim soluțiile de eficientizare care să țină cont și de nevoile oamenilor care lucrează acum în companiile cu pierderi și care să ducă la dezvoltarea economică și socială a comunităților în care se află acestea. Doar așa comunitățile respective se pot reinventa, iar oamenii să-și  poată construi un trai decent, care să fie sustenabil pe termen lung.

În prima lună m-am concentrat pe trei priorități:

• ⁠ Am finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, care definește obiectivele și metodologia de lucru. Împreună cu Prim-ministrul Ilie Bolojan, am prezentat-o, miniștrilor responsabili de domeniile în care funcționează aceste entități. Este esențial, pentru că ministerele supervizează aceste companii și vor avea un rol central în aplicarea reformei. ⁠În cadrul acestei întâlniri, au stat la aceeași masă instituțiile responsabile (ministere, Agenția Pentru Monitorizarea și evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice – AMEPIP, Secretariatul General al Guvernului) astfel încât toți să lucreze pe același flux. Fără coordonare nu există reformă.
• ⁠ ⁠Împreună cu ministerele și Secretariatul General al Guvernului am constituit echipe bine definite cu responsabilități clare și asumate pentru guvernanță, restructurare și date. Fiecare minister a nominalizat câte 3 persoane care vor fi responsabile de reforma companiilor de stat din domeniul lor, iar la nivelul SGG, echipa care a lucrat la pregătirea reglementărilor în materie de guvernanță corporativă în întreprinderile publice se va implica acum și în implementarea acestor reglementări și a reformei.

informării înaintate Comisiei Europene de ministrul Dragoș Pîslaru, în care este prezentat noul model de lucru ce oferă premise solide pentru atingerea țintelor privind reforma companiilor de stat și eliminarea interimatelor din Consiliile de Administrați.

• ⁠ ⁠De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei: ministerele au transmis propunerile lor, iar săptămâna viitoare vom lua decizia finală, conform metodologiei stabilite, cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport, care intră în procesul de reformă și începem lucrul concret cu ele.

Nu promit miracole peste noapte, promit un proces riguros, predictibil, transparent și verificabil.

Miza depășește reforma companiilor de stat. Reușita ei înseamnă nu doar repararea unei părți din stat, ci începutul schimbării modului în care funcționează România. Această reformă este un test de maturitate instituțională: poate statul român să lucreze coordonat, cu disciplină și responsabilitate? Dacă răspunsul este da, atunci nu transformăm doar companiile publice, ci și modul în care administrația ia decizii, gestionează banul public și își asumă rezultate. Aceasta este, de fapt, miza mandatului meu: să demonstrăm, împreună, că România poate trece de la improvizație la guvernanță profesionistă.

2.⁠ ⁠Debirocratizarea: schimbarea începe cu respectul față de oameni

Îi mulțumesc Mădălinei Marcu că a acceptat să fie alături de mine în acest efort. Am crezut mereu în echipă, schimbarea reală nu se poate face niciodată de unul singur.

Lucrăm la un obiectiv simplu și necesar: o relație mai omenească, mai predictibilă și mai puțin împovărătoare între cetățeni și stat. Știu că nu putem elimina dintr-o dată absurdul din birocrația românească, unele lucruri depind de sistem, altele de fiecare om din administrație.

Dar pot spune că am definitivat viziunea pe care o vom pune în practică:

• ⁠ ⁠creăm o platformă reală de dialog între stat, cetățeni, mediul de afaceri și funcționari;
• ⁠ ⁠identificăm blocajele administrative împreună cu cei care le trăiesc;
• ⁠ ⁠venim în următoarele săptămâni cu primele măsuri clare de simplificare.

Este un proces a cărui implementare va începe curând. Chiar dacă va dura, rezultatele vor începe să se vadă pe parcurs și sper ca primele schimbări să inspire oamenii din administrație și din societate, să vrea să se implice pentru a simplifica împreună birocrația. Planul concret de acțiune îl voi anunța public înainte de a demara proiectul și după ce finalizez discuțiile pregătitoare.

3.⁠ ⁠Digitalizare: ordonăm, conectăm, dezvoltăm.

România are proiecte bune și oameni foarte competenți în digitalizare, ceea ce lipsește este coordonarea. Am spus asta la Summitul pentru guvernanță digitală, organizat de Edge Institute la Cotroceni, unde am participat alături de șeful Cancelariei, Mihai Jurca.

Acum lucrăm la:

• ⁠ ⁠o strategie unitară, pentru prima dată la nivel guvernamental;
• ⁠ ⁠un cadru în care instituțiile nu mai lucrează în paralel, ci în același ecosistem;
• ⁠ ⁠prioritizare și management de proiect, lucruri care au lipsit marilor programe ale României.

Ordinea și coordonarea pot multiplica eficiența proiectelor existente.

Tot în această lună am avut și prima vizită oficială în afara țării, la Stuttgart, în perioada 26–27 noiembrie. Am participat la German–Romanian–Moldovan Business Conference, organizată de AHK Romania și German Eastern Business Association, alături de colegii din Guvern: Mihai Jurca, Dragoș Pîslaru, Radu Miruţă.

Momentul central al vizitei a fost întâlnirea cu Prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, liderul unuia dintre cele mai puternice landuri industriale ale Germaniei. Am avut un dialog aplicat despre digitalizare, investiții și colaborare economică, teme esențiale pentru modernizarea României.

Germania este cel mai important partener comercial al României și principalul investitor străin, iar Baden-Württemberg este al doilea partener economic dintre landurile germane. În acest context, dialogul direct cu autoritățile de acolo este esențial pentru investiții, locuri de muncă și cooperare economică solidă.

Vizita a inclus și discuții consistente cu companii româno-germane și germane, despre proiectele lor în România și despre condițiile necesare pentru a-și extinde activitatea. Mesajul lor este clar și îl port mai departe: investițiile crescute au nevoie de predictibilitate și eficiență în relația cu statul român.

Cel mai emoționant moment al vizitei a fost, însă, întâlnirea cu românii din diaspora. Oameni plecați de zeci de ani, dar cu sufletul acasă. Le pasă. Întreabă. Își doresc să vadă schimbare reală acasă. Au îndoieli, au obosit să dea credit, dar nu au obosit să spere că într-o zi acasă va fi un loc mai bun.

Le-am spus și lor ceea ce scriu și aici: diaspora a ținut această țară pe linia de plutire în momentele cele mai grele. Nu avem voie să uităm asta. Și nici reformele pe care le facem nu trebuie să-i uite.

Nu în ultimul rând, mulțumesc sincer Ambasadoarei Adriana Stănescu și Consulului General Vlad Vasiliu pentru organizarea impecabilă a vizitei.

De ce scriu acum

Nu am postat nimic până acum pentru că am preferat să mă concentrez pe munca efectivă și pe înțelegerea specificului activității Guvernului, pentru a putea să-mi construiesc abordarea strategică a domeniilor din mandatul meu.

Voi rămâne transparentă în legătură cu activitatea mea, dar nu voi face nici promisiuni goale și nici declarații sforăitoare. Implementarea unor reforme impune implicarea a numeroși actori din mediul public, privat și societate. Cred că este important ca, prin modul în care comunic, să facilitez un context de colaborare, dialog și încredere reciprocă între acești actori, pentru că altfel vom ajunge iar în blocaj.

Așadar, mă veți auzi mai des vorbind despre strategie și muncă de echipă, mă veți auzi des spunând despre etape de proces și nu despre soluții minune, care promit schimbări peste noapte. Și, probabil, mă veți auzi des vorbind despre răbdare și încredere.

Totuși am convingerea că va veni momentul să începem și să ne bucurăm de rezultatele reformelor pe care, împreună, le vom pune în aplicare.