Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE). Consumul de alcool rămâne cel mai ridicat din UE, iar majoritatea adulților nu practică suficientă activitate fizică, potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană (CE).

Conform raportului, după scăderea abruptă din timpul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă şi-a revenit şi a atins un nou record de 76 ani în 2024, însă este în continuare cu peste cinci ani sub media UE.

Riscurile comportamentale – alimentaţie deficitară, fumat, alcool şi inactivitate fizică – au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului.

De asemenea, potrivit raportului, în anul 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenţiei. Noua iniţiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, are ca scop depistarea timpurie a bolilor cronice şi a factorilor de risc comportamentali la adulţii peste 40 de ani. Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76 ani în 2024.

Cu toate acestea, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile.

Totodată, în anul 2024, speranța de viață la naștere a fost de de 72 ani pentru bărbați și 80 ani pentru femei, diferență mai mare decât media UE (7,6 ani față de 5,2 ani). Diferența este explicată parțial prin expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool. Și bulgarii sunt pe aproape de noi la acest acpitol. Potrivit raportului, speranța de viață este de 75.

În schimb, italienii și suedezii au cea mai lungă speranță de viață, ocupând primele două locuri din clasament, conform antena3.ro.