Statele Unite ale Americii și-au finalizat oficial retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în data de 22 ianuarie 2026, după ce procesul de ieșire a început în urmă cu un an, în urma unui ordin executiv semnat de președintele Donald Trump în prima zi a celui de-al doilea mandat la Casa Albă. Această decizie pune capăt unei participări de aproape 80 de ani în cadrul agenției de sănătate a Organizației Națiunilor Unite, din care SUA a fost unul dintre membrii fondatori și cel mai mare contributor financiar. 

Motivațiile administrației americane
Guvernul american a justificat retragerea prin critici dure aduse OMS, invocând gestionarea ineficientă a pandemiei COVID-19, lipsa reformelor profunde, influența politică percepută ca inadecvată și nemulțumirile privind costurile contribuțiilor financiare raportate la beneficiile percepute ale apartenenței. Într-un comunicat comun al Departamentului de Sănătate și al Departamentului de Stat din SUA se afirmă că aceste probleme au subminat încrederea în organizație și au determinat decizia de a pune capăt participării americane. 

Reacții și critici la nivel global
Retragerea a stârnit reacții puternice din partea experților în sănătate publică și a liderilor internaționali, care avertizează că abandonul celui mai mare finanțator intern al OMS ar putea slăbi capacitatea globală de a răspunde la crize sanitare, de a coordona supravegherea bolilor și de a dezvolta vaccinuri eficiente în timp util. Criticii au numit decizia „neglijentă științific” și au subliniat că pierderea accesului la date și rețelele OMS va afecta nu doar comunitatea globală, ci și capacitatea SUA de a detecta și combate noi amenințări pentru sănătate. 

Consecințe financiare și logistice
Pe lângă impactul asupra cooperării în sănătate publică, retragerea lasă în urmă un sold restant de aproximativ 260 de milioane de dolari față de cotizațiile OMS pentru anii 2024–2025, ceea ce creează un gol financiar semnificativ pentru organizație. Experții spun că, deși legislația americană cere plata acestor sume înainte de retragere, OMS nu are mecanisme puternice pentru a forța achitarea lor, ceea ce complică perspectivele financiare ale agenției. 

Viitorul colaborării internaționale în sănătate
Înainte de retragere, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a lansat apeluri repetate ca SUA să își reconsidere decizia, subliniind că „problemele de sănătate nu respectă frontierele” și că o cooperare este esențială pentru siguranța globală. Chiar și după retragere, experți spun că Statele Unite pot participa la anumite inițiative și pot coopera bilateral cu țările partenere, dar influența lor formală în structurile OMS va fi semnificativ redusă.