De multă vreme, viitorul Fortului XIII Jilava face obiectul discuțiilor dintre administrația publică locală, cetățeni, specialiști în varii domenii, de la conservarea patrimoniului la arhitecți și peisagiști. Se discută ce înseamnă Fortul 13 pentru comunitatea ilfoveană, ce ar putea însemna și ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest bun de patrimoniu să fie valorificat cum se cuvine. Discuțiile în spațiul public și consultarea cetățenilor continuă mâine, 29 ianuarie, la sediul CJ Ilfov, cu o întâlnire dedicată discutării viitoarelor intervenții propuse pentru Fortul 13 Jilava, în spiritul Noului Bauhaus European – sustenabilitate, estetică, incluziune.
Vor fi supuse discuțiilor aspecte precum nevoile comunității, rezultatele chestionarului public și conceptul și funcțiunile propuse. Consultarea publică are loc în cadrul procesului de pregătire a proiectului pe care CJ Ilfov intenționează să-l depună spre finanțare cu fonduri europene.
Proiectul ce se va realiza urmărește consolidarea, restaurarea și valorificarea ansamblului, printr-o deschidere treptată către public și integrarea unor funcțiuni culturale, educaționale și comunitare, astfel încât situl să devină un reper pentru memorie, învățare și vizitare. În linii mari, proiectul vizează:
– Consolidarea, conservarea și punerea în siguranță a elementelor valoroase ale ansamblului;
– Acces controlat și interpretare pentru public (trasee de vizitare, informare de bază);
– Spații flexibile pentru activități culturale și educaționale la scară mică/medie;
– Zone pentru comunitate (întâlniri, inițiative civice, voluntariat);
– Accesibilitate și orientare îmbunătățite pentru toți vizitatorii;
– Principii de sustenabilitate în intervenții și în operare (întreținere, eficiență, compatibilitate cu patrimoniul).
Abordarea va fi una graduală, incluzivă și prudentă, cu respect pentru caracterul istoric și cu deschidere către utilizări care servesc comunitatea și viitorii vizitatori.
Fortul XIII Jilava este în prezent un monument istoric. El a fost construit după planurile generalului Henri Alexis Brialmont, ca parte din „Cetatea Bucureștiului”, centura de apărare cu forturi și baterii care înconjura Bucureștiul. Ca valoare arhitecturală unicat este de remarcat reduitul în formă de as de pică.
Fortul are și o încărcătură istorică și emoțională deosebită. A fost utilizat ca închisoare politică de către toate regimurile care au condus România. Aici au fost ținuți încă din 1907 deținuți politici. Aici s-a petrecut masacrul de la Jilava din noiembrie 1940, când poliția legionară a asasinat 64 de deținuți. Pe aici au trecut foarte multe din personalitățile istorice, politice, culturale interbelice, de la Mareșalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, monseniorul Vladimir Ghika, N. Steinhardt, Radu Lecca sau Corneliu Coposu. Ultimii deținuți care au fost închiși aici au fost cei de la Revoluția din 1989. În prezent, o parte dintre fostele celule sunt amenajate în scop muzeal comemorativ.
