Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI – un „simplu funcționar public” cu salariu modest de ~10-12.000 lei net lunar în perioada de vârf la SRI (conform declarațiilor oficiale din 2015-2017) –, a ajuns să aibă o avere care ridică sprâncenele: conturi cu sute de mii de lei, apartamente în București, cote-părți din locuințe, locuri de parcare și terenuri intravilane (inclusiv un teren de 2.590 mp în comuna xx, cu construcții și arabil). Toate astea, puse sub sechestrul definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) miercuri, 28 ianuarie 2026 – decizie confirmată de judecătoarele Cristina Eleni Marcu și Cristina Simona Crăciunoiu, care au respins contestația și au menținut măsura asigurătorie pe bunuri și popriri pe conturi.
Sechestrul acoperă aproximativ 500.000 lei în cont la CEC Bank, un apartament în Capitală, cote-părți din alte imobile, locuri de parcare și terenuri – totul până la concurența unei sume uriașe de peste 9 milioane lei (prejudiciu estimat din infracțiuni precum trafic de influență și complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii). DNA subliniază că bunurile blocate nu acoperă nici 15% din suma probabilă de confiscat – deci averea „impozantă” a lui Coldea e abia vârful aisbergului. Cum a ajuns un general SRI cu salariu de stat să acumuleze așa ceva? Dosarul vorbește de grup infracțional organizat cu avocatul Doru Trăilă și regretatul Dumitru Dumbravă (decedat în septembrie 2025): mită cerută (ex: 600.000 euro + TVA de la Cătălin Hideg pentru „optimizarea” unui dosar EPPO), spălare de bani și intervenții în justiție.
Disperarea lui Coldea să pară încă influent? La începutul lui ianuarie 2026, s-a afișat la un eveniment paralel Davos, ținând discursuri despre „ordinea mondială moartă” și rolul serviciilor secrete – ca și cum ar fi încă la masa deciziilor. Dar realitatea l-a prins: sechestrul rămâne, dosarul merge înainte, iar averea sa – rodul unui „salariu fix” de funcționar public – e blocată.
Și aici vine întrebarea dură: în timp ce Coldea și rețeaua sa numărau milioane din influență și „servicii”, poporul român – sub ochii serviciilor pe care le conducea el – s-a sărăcit dramatic. Inflație mușcătoare, salarii erodate, pensii de mizerie, deficit bugetar cronic (7,65% în 2025), creștere economică anemică (~1% prognozată 2026) – toate astea sub umbrela unui sistem unde „generalii” acumulau averi fabuloase, iar cetățeanul obișnuit număra bănuții pentru pâine și căldură. Cum de un „simplu funcționar” ajunge la terenuri și apartamente, în timp ce românii simpli văd cum buzunarele li se golesc zi de zi?
Dar războiul nu s-a oprit: atacurile recente la adresa ÎCCJ, culminând cu documentarul Recorder „Justiție capturată” (decembrie 2025), par orchestrări menite să preseze justiția și să salveze nume grele cu dosare. Recorder a expus cum un grup de interese capturează sistemul, dar reacțiile furioase sugerează că e o contraofensivă pentru a proteja figuri ca Coldea. Miza? Numirile la parchete – controlul asupra DNA, DIICOT, Parchetul General și alte instituții cheie, unde se joacă viitorul dosarelor „sensibile”. Procedura de selecție a fost declanșată oficial de Ministerul Justiției în ianuarie 2026, cu termene până în martie pentru propuneri către președinte și CSM – un moment crucial în care se decid șefii care pot deschide sau închide anchete sensibile.
Iar aici intră în scenă legătura cu zona USR, despre care se spune că ar fi controlată din umbră de Coldea – artizanul din umbră al partidului „anti-sistem”, creat sub influența sa din SRI. Ilie Bolojan, premierul PNL care pare mai USR-ist decât penelist (cu reforme austere și apropieri de Paris/DGSE), e văzut ca un pion în această rețea: speculațiile sugerează că odată cu căderea lui Coldea cade și USR-ul, iar Bolojan devine victimă colaterală, trăgând PNL-ul după el. Va accepta PNL-ul să se scufunde de dragul lui Bolojan, sau îl va arunca peste bord ca pe un balast? Priorități pe dos: în timp ce Coldea numără zilele până la proces, sistemul pare să tremure – dar oare cine va cădea primul?
