Zeci de persoane au participat ieri la consultarea publică propusă de Consiliul Județean Ilfov pentru discutarea viitorului pe care îl va avea Fortul XIII Jilava, monument istoric și bun de patrimoniu în prezent nevalorificat la întregul său potențial. S-a discutat și s-au creionat principalele coordonate ale proiectului, de către reprezentanți ai administrației publice locale, specialiști în varii domenii, de la conservarea patrimoniului la arhitecți și peisagiști.
„Este un monument istoric extrem de important, dar dincolo de zidurile lui, acest monument poartă o încărcătură profundă. Este un spațiu care ne obligă la decență, respect și adevăr. Trebuie să-l punem în valoare corect, cu demnitate. Să facem în așa fel încât acest loc să rămână autentic și să poată fi înțeles de generațiile care vin”, a afirmat în context, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma.
Oficialul a anunțat succesul ședinței de consultare publică și implicit interesul sporit al specialiștilor – dar și al comunității ilfovene, de a transforma obiectivul aflat acum în gestiunea Consiliului Județean, într-un reper pentru generații. „Au participat zeci de persoane la această consultare. Fiecare a venit cu idei și sugestii menite să pună în valoare Fortul 13 Jilava. Vom ține cont de fiecare și vă mulțumesc pentru implicare! Munca în echipă face diferența!”, a mai spus Hubert Thuma.
La consultarea publică au mai participat vicepreședintele CJ Ilfov, Ștefan Rădulescu, administratorul public al CJ Ilfov, Olivia Ana-Ciobanu Oprescu, prefectul județului, Simona Neculae, președintele ANAT Regiunea București-Ilfov, Mihaela Patentasu, alături de reprezentanți ai ONG-urilor și ai societății civile.
Proiectul ce se va realiza urmărește consolidarea, restaurarea și valorificarea ansamblului, printr-o deschidere treptată către public și integrarea unor funcțiuni culturale, educaționale și comunitare, astfel încât situl să devină un reper pentru memorie, învățare și vizitare. În linii mari, proiectul vizează:
– Consolidarea, conservarea și punerea în siguranță a elementelor valoroase ale ansamblului;
– Acces controlat și interpretare pentru public (trasee de vizitare, informare de bază);
– Spații flexibile pentru activități culturale și educaționale la scară mică/medie;
– Zone pentru comunitate (întâlniri, inițiative civice, voluntariat);
– Accesibilitate și orientare îmbunătățite pentru toți vizitatorii;
– Principii de sustenabilitate în intervenții și în operare (întreținere, eficiență, compatibilitate cu patrimoniul).
Abordarea va fi una graduală, incluzivă și prudentă, cu respect pentru caracterul istoric și cu deschidere către utilizări care servesc comunitatea și viitorii vizitatori.
Fortul XIII Jilava este în prezent un monument istoric. El a fost construit după planurile generalului Henri Alexis Brialmont, ca parte din „Cetatea Bucureștiului”, centura de apărare cu forturi și baterii care înconjura Bucureștiul. Ca valoare arhitecturală unicat este de remarcat reduitul în formă de as de pică.
Fortul are și o încărcătură istorică și emoțională deosebită. A fost utilizat ca închisoare politică de către toate regimurile care au condus România. Aici au fost ținuți încă din 1907 deținuți politici. Aici s-a petrecut masacrul de la Jilava din noiembrie 1940, când poliția legionară a asasinat 64 de deținuți. Pe aici au trecut foarte multe din personalitățile istorice, politice, culturale interbelice, de la Mareșalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, monseniorul Vladimir Ghika, N. Steinhardt, Radu Lecca sau Corneliu Coposu. Ultimii deținuți care au fost închiși aici au fost cei de la Revoluția din 1989. În prezent, o parte dintre fostele celule sunt amenajate în scop muzeal comemorativ.
