În timp ce primarul general Ciprian Ciucu continuă să reclame cu glas tare datoria uriașă moștenită de la administrația Nicușor Dan – undeva spre 3 miliarde de lei (după cum a declarat în decembrie 2025 și ianuarie 2026, cu STB și Termoenergetica aproape de faliment, datorii masive la ANAF de peste 1,3-1,6 miliarde lei doar la STB, și bugetul la început de 2026 cu doar 20 de milioane lei disponibili) –, Capitala pare prinsă într-un viscol ironic. Orașul tremură de frig, blocuri întregi fără parametri normali de căldură și apă caldă de săptămâni bune, iar soluția inovatoare care agită dezbaterea publică? O rețea de adăposturi climatice propusă de consilierii USR Bogdan-Alexandru Sabo și Ionela-Gabriela Dinu, cu 80 de spații integrate până la finalul anului 2026, extinse la 160 ulterior, ca să ne apere de valurile de căldură viitoare.

Da, ați citit bine. În plin episod de ninsoare abundentă și ger care taie respirația (ANM a emis cod portocaliu, strat de zăpadă de 20-35 cm estimat, vizibilitate zero pe alocuri), prioritatea pare să fie amenajarea de biblioteci, muzee și centre culturale ca refugii de caniculă. Sau zone umbrite în parcuri cu cișmele și ventilatoare cu ceață, pentru zilele de 40+ grade din iulie-august. Până atunci, însă, bucureștenii se descurcă cum pot cu gerul de februarie.

Realitatea din case și pe străzi e alta, mult mai rece și mai dureroasă:

• Termoficare în comă: Zeci de mii de apartamente (peste 3.500 de blocuri afectate în episoade recente) fără căldură decentă sau apă caldă. Facturi duble în ianuarie din cauza încălzirii cu aparate electrice – cea mai scumpă și ineficientă soluție. Conducte vechi de 50-60 de ani crapă la primul ger serios, iar remedierea se tot amână. Oamenii dorm îmbrăcați în fulgarin, bătrânii și copiii sunt cei mai expuși.
• Străzi ca după război: Gropi adânci umplute cu apă înghețată și polei, mașini derapând, accidente în lanț. Deszăpezirea? Încă o glumă proastă, cu utilaje blocate sau absente, trotuare impracticabile pentru pietoni și cărucioare.
• Parcuri și locuri de joacă în paragină: Leagăne ruginite, balansoare rupte, iarbă înghețată și plină de gunoaie. Multe spații de joacă rămân închise sau inaccesibile din lipsă de întreținere, copii blocați în apartamente friguroase.
• Școli și grădinițe cu probleme grave: Clădiri nereabilitate termic, săli de clasă reci ca gheața, țevi sparte, mucegai pe pereți. Elevii și micuții învață cu geaca pe ei, iar părinții se întreabă de ce se plătesc impozite dacă școala seamănă cu un cort de iarnă. Și mai grav: peste 450 de clădiri școlare evaluate cu risc seismic de la I la IV (conform datelor din 2023-2024, persistente și în 2025-2026), din care 11-12 în risc seismic I maxim (risc ridicat de prăbușire totală la un cutremur puternic), inclusiv unele grădinițe și școli cu săli de clasă sau laboratoare (ex. Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” – sală de sport, Școala Gimnazială „Voievod Neagoe Basarab”, Grădinița „101 Dalmațieni”, Colegiul „Gheorghe Șincai”). Copiii învață zilnic sub amenințarea unui seism major, în timp ce consolidările și reabilitările seismice avansează lent, cu doar câteva proiecte selectate recent pentru finanțare (ex. în Sectorul 1, 11 unități cu risc seismic în studiu din 2022, dar execuție greoaie).
• Transport public haotic: Autobuze și tramvaie întârziate din cauza zăpezii, STB cu datorii de peste 1,5-1,6 miliarde lei la ANAF, risc permanent de executare silită. Oamenii stau la coadă în frig, așteptând un mijloc de transport care să nu vină.
• Bugetul la cuțit: Doar 20 de milioane lei disponibili la început de an, restul înghițit de datorii istorice, salarii și subvenții neplătite. Primăria Generală pe muchie de cuțit, iar orice investiție majoră pare un vis îndepărtat.

În mijlocul acestui tablou sumbru, USR propune cu entuziasm adăposturi climatice – o idee care sună aproape comic când orașul abia supraviețuiește iernii. Costuri reduse, zic inițiatorii, folosind spații existente. Dar oare nu ar fi mai urgent să reparăm întâi ce e spart, să punem căldură în case, să astupăm gropile, să consolidăm clădirile cu risc seismic ridicat (în special școlile și grădinițele unde învață copiii noștri) și să redeschidem locurile de joacă, înainte de a ne pregăti pentru o caniculă care vine abia peste șase luni?

Bucureștenii plătesc taxe, suportă gerul, îngheață în blocuri și se împiedică de gropi, dar li se promite umbră și apă rece… când va fi cald. Trist, dar adevărat: prioritățile par inversate. Poate că adăposturile climatice vor fi utile într-o zi, dar azi, în februarie 2026, orașul are nevoie disperată de căldură reală, de consolidări seismice urgente și de soluții pentru supraviețuirea imediată, nu de promisiuni pentru vară.

Până atunci, ne învelim în pături și așteptăm minuni. Sau, cine știe, poate salvarea vine tot de la USR: un adăpost climatic de iarnă, cu aer condiționat pe reverse. Doar să treacă viscolul.