INSCOP Research a prezentat rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată la solicitarea New Strategy Center.
În cadrul amplului sondaj se evidențiază și părerea românilor despre apărarea României și stagiul militar obligatoriu. Astfel, 48.6% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României” (față de 48.5% în februarie 2022 și 50.5% în martie 2022). 40.2% aleg afirmația: „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament” (față de 45% în februarie 2022 și 41.5% în martie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.2% (față de 6.5% în februarie 2022 și 8.1% în martie 2022)
Consideră că achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că achizițiile de armament occidental avansat ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament în special: persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul public.
74.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare
3.6% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9.9% în destul de mare măsură, 31.7% în destul de mică măsură, iar 51.4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.
Consideră că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei mai ales: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul privat cred cel mai puțin că România este pregătită să facă față unui atac rusesc.
74.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă față amenințărilor și să-și îndeplinească obligațiile ca stat membru NATO, în timp ce 21.2% sunt împotrivă. 4% nu știu sau nu răspund.
67.1% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58.4% în mai 2015). 30.5% sunt împotrivă (față de 31.1% în mai 2015), iar 2.4% nu știu sau nu răspund (față de 10.5% în mai 2015).
Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Nu sunt de acord în special: votanții PSD, PNL și AUR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.
Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război, 48.1% dintre respondenți spun că da, 48.8% sunt împotrivă, 2.9% nu știu, iar 0.3% nu răspund.
Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special: votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane.
Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.