Senatul României a aprobat, cu majoritate de voturi, o propunere legislativă inițiată de USR care oferă foștilor soți posibilitatea de a alege ce nume vor purta după divorț. Conform noii reglementări, fiecare fost soț poate păstra numele dobândit în timpul căsătoriei sau poate reveni la numele anterior. Dacă nu își exprimă în mod explicit opțiunea, numele din timpul căsătoriei se va păstra automat. Proiectul a fost inițiat de mai mulți deputați USR, alături de Alina Gorghiu, din partea PNL.
„Am inițiat acest proiect cu gândul la mamele care, pe lângă greutatea unui divorț, nu ar trebui să mai ducă și povara pierderii numelui sub care sunt cunoscute de copiii lor sau în viața lor socială și profesională. Identitatea nu se rescrie printr-o formalitate. Prin această lege putem să oferim liniște, continuitate și respect și mai puține drumuri, mai puțină birocrație și mai multă siguranță pentru femeile care își reconstruiesc viața. Este o schimbare simplă, dar cu impact profund în viața de zi cu zi”, a declarat Pollyana Hangan, potrivit comunicatului de presă transmis de USR.
Noua lege le oferă foștilor soți libertatea de a decide individual ce nume vor purta după divorț, eliminând riscul blocajelor sau al șantajului emoțional, un aspect esențial mai ales în separările tensionate. În același timp, sunt reduse confuziile administrative și birocrația legată de schimbarea numelui – de la actualizarea actului de identitate și a conturilor bancare, până la modificarea contractelor sau a semnăturii profesionale – evitându-se astfel costuri și drumuri inutile la instituții.
În prezent, Codul civil al României prevede că, după divorț, un fost soț poate păstra numele dobândit în timpul căsătoriei doar cu acordul celuilalt. În lipsa acestuia, este necesară dovedirea în instanță a unor motive temeinice, ceea ce presupune proces, timp și cheltuieli suplimentare.
De asemenea, actualele reglementări stabilesc că divorțul în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului este posibil doar dacă există consens privind numele purtat ulterior.
Senatul României este prima Cameră sesizată, iar inițiativa urmează să ajungă la Camera Deputaților, for decizional, pentru dezbateri și votul final.