Echinocțiul de primăvară are loc pe 20 martie 2026 și marchează oficial începutul primăverii astronomice în România și în întreaga emisferă nordică. Este momentul în care durata zilei devine aproape egală cu cea a nopții, iar de acum înainte va fi mai multă lumină în fiecare zi.
Momentul exact al fenomenului
Potrivit specialiștilor, echinocțiul se produce pe 20 martie, la ora 16:46 (ora României), atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică.
Acest moment numit și „punct vernal” marchează un reper important în calendarul astronomic.
Ziua și noaptea devin aproape egale
Fenomenul poartă numele de „echinocțiu” chiar din acest motiv: ziua și noaptea au durate aproape egale în orice punct de pe glob.
După această dată, zilele devin tot mai lungi în emisfera nordică și nopțile încep să se scurteze treptat.
Semnalul începutului primăverii
Echinocțiul este considerat începutul primăverii astronomice, diferită de cea meteorologică (care începe la 1 martie).
Fenomenul marchează și o schimbare importantă în natură, influențând ritmul biologic al oamenilor și ecosistemele.
Semnificații și tradiții
De-a lungul timpului, echinocțiul de primăvară a fost asociat cu echilibrul dintre lumină și întuneric, renașterea naturii și începutul unui nou ciclu.
În multe culturi, momentul era celebrat prin ritualuri și obiceiuri dedicate fertilității și prosperității.
Urmează trecerea la ora de vară
La scurt timp după echinocțiu, România va trece și la ora de vară, în noaptea de 28 spre 29 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
Echinocțiul de primăvară nu este doar un fenomen astronomic, ci și un simbol al schimbării și al reînnoirii.
De acum înainte, zilele devin tot mai lungi, iar primăvara își intră cu adevărat în drepturi.