Lucrările care se efectuează la Planșeul Unirii au scos la suprafață zidurile unor construcții vechi de peste 100 de ani. O echipă de arheologi de la Muzeul Municipiului București au desfășurat o cercetare arheologică și au decis ce se va întâmpla cu descoperirea.
Lucrările de consolidare ale Planșeului Unirii au început în vara lui 2025, iar în luna septembrie au scos la iveală urme ale trecutului: ziduri vechi – rămășițe ale unor clădiri dispărute, pivnițe ale caselor din zonele vechi, fundații ale construcțiilor care existau înainte de apariția planșeului, elemente ale infrastructurii inițiale ale orașului.
Zona unde se află astăzi Planșeul Unirii din București arăta complet diferit înainte de amenajările comuniste din anii ’80.
Ce era acolo înainte
În secolul XIX, zona care acum este Piața Unirii era centrul comercial principal al orașului, cu Piața Mare, unde se vindeau alimente zilnic și Halele Unirii, construite în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, inspirate de cele din Paris.
Așadar, în locul actualului planșeu și al Pieței Unirii se găsea o zonă istorică dens construită, traversată de râul Dâmbovița, care curgea la suprafață. Zona avea un aspect tipic de oraș balcanic cu influențe occidentale. Unde sunt azi fântânile arteziene a fost cândva inima comerțului bucureștean din sec. XIX, cu Halele Unirii, un important spațiu comercial, hanuri, prăvălii și case boierești.
O hartă a Bucureștiului de la 1911 ne înfățișează străzi care acum sunt dispărute precum Strada Halelor. Pe axul bulevardului Unirii (spre Casa Poporului) erau cartiere întregi (Uranus, Antim, Rahova veche), cu străzi înguste și clădiri din cărămidă.
Dâmbovița curgea pe la suprafață și avea nenumărate poduri și cheiuri amenajate.
Ce se va întâmpla cu vestigiile descoperite
În urma expertizei efectuate la fața locului de către o echipă de arheologi de la Muzeul Municipiului București, Ministerul Culturii, prin Direcția pentru Cultură, a emis la data de 23 decembrie 2025 certificatul de descărcare de sarcină arheologică. Asta înseamnă că zidurile descoperite, desi au valoare istorică, sunt considerate fără valoare arheologică.
Descoperirile arheologice vor fi acoperite cu beton
Într-o conferință de presă, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a transmis că vor fi implementate măsurile impuse de Ministerul Culturii.
Așadar, ce se știe în acest moment este că lucrările la planșeu vor continua, iar zidurile vor fi acoperite cu beton fără a fi expuse publicului după model european. Bucureștenii ar putea vedea totuși vestigiile arheologice de la Piața Unirii prin intermediul unor panouri digitale cu touch-screen, a transmis Ministerul Culturii la solicitarea Buletin de București.
Când și de ce s-a construit Planșeul Unirii
Planșeul Unirii a fost realizat în perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu, ca parte a marilor transformări urbanistice din centrul Bucureștiului. Acesta a avut ca scop acoperirea cursului Dâmboviței în acea zonă, crearea unei platforme mari pentru trafic rutier intens și integrarea cu lucrările la metrou, stația Piața Unirii.
Planșeul este, practic, o structură de beton armat care acoperă râul și susține infrastructura rutieră de deasupra.