Conform unui sondaj economic recent, realizat de Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice, șase din zece români spun că se simt mai săraci decât în urmă cu un an. Anxietatea financiară, teama că își vor pierde locul de muncă, inflația ridicată sunt doar câteva dintre argumentele relatate de respondenți.
Studiul a fost realizat în intervalul 16–20 martie, pe un eșantion reprezentativ de 500 de adulți și relevă o populație care continuă să simtă acut povara prețurilor ridicate. Și totuși, o mare parte dintre cei intervievați rămân optimiști în legătură cu viitorul apropiat.
România între teamă și speranță
Potrivit IRSOP, în mare parte, situația financiară a multor familii din România rămâne una dificilă. Datele arată că percepția populației asupra propriei situații financiare nu s-a îmbunătățit: 61% dintre respondenți consideră că starea lor financiară este mai slabă decât în urmă cu un an, procent identic cu cel înregistrat în februarie. Această stagnare indică o presiune constantă asupra bugetelor familiale, fără semne vizibile de redresare pe termen scurt.
Cu toate acestea, în mod surprinzător, așteptările pentru viitorul apropiat sunt ușor mai optimiste. Aproximativ 25% dintre respondenți cred că nivelul lor de trai va fi mai bun peste un an, în creștere semnificativă față de 19% în luna precedentă. În paralel, ponderea pesimiștilor a scăzut de la 67% la 64%, sugerând o posibilă temperare a anxietății economice, chiar dacă aceasta rămâne dominantă.
Pe termen lung însă, imaginea este profund fragmentată. Într-un orizont de cinci ani, societatea românească pare împărțită aproape egal: 37% dintre respondenți anticipează o îmbunătățire a nivelului de trai, în timp ce 39% se așteaptă la o deteriorare.
Trei din zece angajați se tem că își pot pierde locul de muncă
Unul dintre cele mai alarmante semnale vine de pe piața muncii. Aproape trei din zece angajați (29%) consideră că locul lor de muncă este în pericol, în creștere față de 25% în februarie. Mai grav, dintre cei care resimt acest risc, 86% afirmă că ar găsi cu dificultate un nou loc de muncă în localitatea lor. Această combinație – teama de concediere și lipsa alternativelor – este descrisă de analiștii IRSOP drept „o combinație periculoasă”, cu potențialul de a amplifica îndatorarea populației și de a crește riscul de neplată a creditelor.
Oamenii sunt pesimiști legat de creșterea prețurilor
Așteptările inflaționiste rămân ridicate, deși se observă o ușoară ameliorare: 75% dintre respondenți se așteaptă la creșteri de prețuri în următoarele 12 luni, față de 78% anterior. În același timp, doar 8% mai cred că prețurile vor rămâne stabile, în scădere de la 12%, ceea ce indică o erodare a încrederii în stabilitatea economică. Majoritatea populației anticipează și alte presiuni: 64% se așteaptă la deprecierea monedei naționale, iar 69% cred că dobânzile vor continua să crească. Aceste percepții sugerează o lipsă de încredere în capacitatea politicilor economice de a controla inflația fără costuri suplimentare pentru populație.
Românii, nevoiți să economisească mai mult
Ca un comportament reflex de apărare, peste jumătate dintre respondenți (56%) afirmă că au redus achizițiile pentru consumul curent față de anul trecut. În paralel, tendința de economisire preventivă a crescut semnificativ: 57% spun că intenționează să pună bani deoparte pentru situații neprevăzute – cel mai ridicat nivel înregistrat de la lansarea sondajului. Această schimbare indică o orientare clară către prudență financiară, pe fondul incertitudinii persistente.
Și intenția de cumpărare a unei locuințe a scăzut la 8%, confirmând existența unei „crize de accesibilitate”. Potrivit cercetătorilor IRSOP, tot mai multe gospodării nu își mai permit bunuri de valoare mare, precum locuințe sau terenuri, pe fondul inflației persistente și al costurilor ridicate de finanțare.
Concluzia generală a studiului este una îngrijorătoare: bunăstarea populației rămâne la un nivel scăzut, iar perspectivele de redresare sunt incerte și îndepărtate. Inflația ridicată, teama de șomaj și scăderea puterii de cumpărare creează un climat economic fragil, în care riscurile de stagnare sau chiar de recul economic devin tot mai evidente. În acest context, guvernarea economică se anunță dificilă, iar echilibrul dintre stabilitate și creștere devine din ce în ce mai greu de menținut.
Despre Studiu
Începând cu luna februarie 2026, în fiecare lună, IRSOP întreabă telefonic un eşantion reprezentativ de 500 persoane adulte cum apreciază situaţia lor economică la data cercetării şi ce aşteptări au despre evoluţia economică viitoare. Respondenţii sunt selectaţi aleatoriu, iar structura eşantionului reflectă compoziţia demografică a populaţiei adulte din România în funcţie de vârstă, sex, domiciliu urban/rural, mărimea localităţii şi zona geografică. Pentru acest val, interviurile au fost realizate în intervalul 16-20 martie 2026. Toleranţa de eşantionare este +/-4,4%. IRSOP este un institut independent de cercetare şi consultanţă din 1990. (www.irsop.ro).