Popularitatea matcha a explodat în ultimii ani, mai ales pe platforme precum TikTok, unde este promovată drept alternativa „mai blândă” la cafea. De la estetica verde intens până la promisiunea unei energii fără agitație, această băutură tradițională japoneză a devenit un simbol al stilului de viață „mindful”. Însă cât din această imagine are, de fapt, o bază științifică?
Ce este matcha și de ce este diferită de ceaiul verde
Matcha provine din planta Camellia sinensis, dar modul de cultivare și preparare o diferențiază clar de ceaiul verde obișnuit. Frunzele sunt umbrite înainte de recoltare, ceea ce le crește conținutul de clorofilă, aminoacizi și cofeină.
Spre deosebire de infuzia clasică, în cazul matcha se consumă întreaga frunză, măcinată fin și amestecată cu apă fierbinte, folosind un tel din bambus numit chasen. Rezultatul este o băutură mai concentrată în antioxidanți și compuși activi, motiv pentru care nutriționiști precum Marilyn Cornelis au descris-o drept un „ceai verde pe steroizi”.
Cofeina: mai puțină decât în cafea, dar nu „mai lentă”
Una dintre cele mai răspândite idei pe rețelele sociale este că matcha ar elibera cofeina treptat, oferind energie constantă fără „căderi”. Totuși, cercetările nu confirmă acest mecanism.
Potrivit specialiștilor, inclusiv neurocercetătoarea Allison Brager, nu există dovezi solide că absorbția cofeinei din matcha diferă de cea din cafea. Diferența percepută vine, mai degrabă, din dozaj:
- o cafea la filtru poate avea aproximativ 100 mg de cofeină
- matcha oferă, în medie, între 38 și 88 mg per porție
Astfel, efectele mai „blânde” sunt explicate în primul rând prin cantitatea mai mică de cofeină, nu printr-un mecanism special de eliberare.
Rolul L-teaninei și efectul de „calm alert”
Un compus-cheie din matcha este L-teanina, un aminoacid asociat cu relaxarea mentală. Studiile arată că aceasta poate stimula activitatea undelor alfa din creier, legate de o stare de calm și concentrare.
În combinație cu cofeina, L-teanina ar putea reduce unele efecte neplăcute ale stimulentului, precum anxietatea sau iritabilitatea. Totuși, multe dintre studiile care au observat aceste beneficii au folosit doze mai mari decât cele găsite într-o cană obișnuită de matcha.
Rezultatele cercetărilor clinice sunt mixte: unele indică îmbunătățiri modeste ale atenției și reducerea stresului, în timp ce altele nu găsesc efecte semnificative asupra dispoziției. Concluzia generală este că beneficiile există, dar sunt limitate și variabile.
Între trend sănătos și capcane comerciale
Succesul matcha nu ține doar de compoziția sa, ci și de imagine: băutura este asociată cu echilibrul, estetica minimalistă și un stil de viață sănătos. Pentru mulți tineri din generația Z, aceasta devine o alternativă „cool” la cafea.
Specialiști precum Lena Beal atrag însă atenția asupra versiunilor comerciale. Latte-urile cu matcha disponibile în cafenele pot conține cantități mari de zahăr adăugat, uneori chiar la limita maximă zilnică recomandată.
Acest exces poate provoca exact efectul pe care consumatorii încearcă să îl evite: creșteri și scăderi bruște ale energiei. În aceste condiții, beneficiile matcha sunt anulate.
Așadar, matcha poate fi o alternativă echilibrată la cafea pentru unele persoane, dar nu este o soluție miraculoasă. Efectele sale depind de dozaj, calitate și modul de consum, iar diferența dintre trend și realitate rămâne, cel puțin deocamdată, semnificativă.