În chestiunea susținerii premierului Bolojan, președintele României este evaziv și invocă „stabilitatea țării, guvernarea proeuropeană”. USR și UDMR sunt doar corecți politic, spun că îl susțin „pentru că așa a decis PNL”. 80% dintre români consideră că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Să fie vorba doar de rezistența sistemului în fața schimbării?
Numai că oricât te-ai chinui să găsești un motiv pentru a-l „salva” pe Ilie Bolojan… nu prea ai șanse de reușită. Nu există nici o reformă în sensul adevărat al cuvântului. Totul este despre TĂIERI. Nici măcar în ceea ce privește pensiile magistraților nu vezi un proces complet de schimbare. Lipsesc măsuri care să limiteze încărcarea excesivă a judecătorilor, care să reducă termenele sau să asigure răspunderea reală a magistraților pentru deciziile date cu rea intenție.
Am înțeles, anul trecut, măsurile grăbite în materie de taxe și reduceri de cheltuieli. Și apoi? Nimic, doar alte TĂIERI. Sigur, sunt și acestea parte a procesului de eficientizare dar… chiar nu te gândești că parte a eficientizării sunt și măsurile de relansare (atenție, nu vorbim neapărat despre cele propuse de PSD), acțiunile de susținere a economiei?
Un exemplu. Boală cronică gravă. În 4 ani de tratament nu-ți iei concediu medical pentru că poți munci. Nici măcar o zi. Nu apelezi la ajutoare pentru medicamente sau alte drepturi conferite de lege pentru că poți munci. Și ce afli apoi de la Ilie Bolojan? Că ești un hoț care „fură” concedii medicale și, dacă ai nevoie de control ulterior trebuie să-ți iei concediu de odihnă. Meteahna asta de a rezolva o problemă tratându-i pe toți ca pe niște infractori este absolut greșită. Nu repară nimic în esență, doar înfurie.
Am crezut că vom avea un premier abil, diplomat, capabil să depășească rezistența sistemului. Să-i facă pe cei vizați să creadă că este ideea lor de schimbare. Dar nu. Am dat peste încăpățânare, peste o rigiditate inutilă și aceleași eterne TĂIERI. Unde este dialogul? Unde sunt dezbaterile publice? Unde sunt încercările neobosite de estompare a urii din societate? Ne-am ales cu ostilizarea absolut inutilă a aproape 80% din populația României. Nu o zic eu, vedeți sondajele. De fapt nu sondajele, mergeți doar un pic pe stradă…
Nu poți cere susținerea „poporului” dacă eziți timp de o lună să-l ajuți să depășească spaima legată de prețurile la carburanți. Iar când o faci… este clar că nu ai avut încotro nu că ai fi mânat de o grijă specială față de contribuabili. Nu vei primi respect pentru că ai tăiat drepturile veteranilor (pe care tot un politician ca tine i-a trimis la război) în numele DEFICITULUI BUGETAR. Consideră însă, premierul, că a tăia 10% din indemnizațiile parlamentarilor este „populism”. Despre puterea exemplului a auzit domnul Bolojan? Nu pare.
Nu vei primi suport și nici recunoștință în momentul în care nu explici o măsură sau alta. Dacă nu ai înțeles, în decembrie 2024, că oamenii obișnuiți au nevoie de respect, au nevoie să fie informați ce faci cu banii lor, atunci nu ești decât un alt politician care i-a „furat” timp de 35 de ani. Unde sunt analizele de impact? Sau, de exemplu, la ce au fost folosiți banii „economisiți” în urma impozitării pensiilor de peste 3.000 de lei? Comunicarea a fost aproape ZERO. Iar când a fost… prea multă aroganță, prea multe jumătăți de adevăr.
Premierul Bolojan nici măcar nu a clipit în momentul în care au început valurile de concedieri din mediul privat. Nici o vorbă, nici un proiect concret. Nu a clipit nici când au început să curgă statisticile despre scăderea consumului sau reducerea producției industriale. Adică, noi ce să înțelegem, că DEFICITUL va fi ok într-un final dar vom „muri” oricum? Cum ar veni, vom da colțul sănătoși?? Cu ce ne ajută că, în 2028, vom avea un deficit de 5% dar la conducerea țării vom avea extremiști anti-europeni?!
Sigur, poți să te pretinzi a fi reformist dar, dacă-ți taie cineva cuvântul DEFICIT din discursuri ți se reduce vocabularul cu 75%. Avem un premier care declară că principala lui grijă este salvarea națiunii dar REDUCE bugetul Educației! Ce să înțelegem, că nu dă nici măcar doi bani (din deficitul ăla) pe viitorul țării?
Să nu uităm de „reforma din administrație”. În fapt, o reducere simplă a costurilor. Unde sunt planurile de reorganizare administrativ-teritorială? Până și Republica Moldova a început asta. Unde sunt studiile privind necesarul de personal din administrația locală și centrală? Unde sunt măsurile de eficientizare a instituțiilor și agențiilor statului? Este genul acela de reformă transpartinică, ocazia perfectă de a te așeza la masă cu toate partidele pentru a găsi soluțiile perfecte, soluțiile susținute de toți, indiferent de cine este la putere. Cu ce ne-am ales? Cu „-10 la sută”. Iar peste un an o vom lua de la capăt, cu alt „-10 la sută”.
Poate că singura reformă adevărată este cea de la companiile de stat… dar și asta în al 13-lea ceas. Oricum, fără acord politic, fără dezbatere… deocamdată o înșiruire de dorințe. Iar în capul listei tronează o singură firmă problemă, Petrotrans.
Lupta împotriva corupției… spuneți repede câteva măsuri luate de Cabinetul Bolojan… Greu. Tăierea unor sporuri? Management apolitic în companii? Vedeți jalonul „ocolit” din PNRR. Reducerea salariilor managerilor sau reduceri de posturi în cazul lor? Mai nimic.
Ar fi multe de scris aici… Mi-ar fi plăcut ca „Alianța” să fi realizat, de la început, că țara asta nu suferă doar de DEFICIT BUGETAR. Mai este un diagnostic, poate mai grav: DEFICITUL DE ÎNCREDERE. Complet ignorat.
Iar faptul că noi, societatea, ducem această discuție (despre retragerea sprijinului pentru Bolojan) direct către „greaua moștenire” și „păcate ancestrale” nu va face decât să „palmeze” gravele erori în guvernare. Nu este despre onestitatea premierului (pe care nu o contestăm), nu este despre dorința acestuia de a face lucrurile bine. Este despre faptul că nu i-a reușit mai nimic din ce ne interesează: liniște, predictibilitate, responsabilitate, justiție (nu răzbunare), dialog, încredere, valori.