Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut, votul parlamentarilor fiind de 281 „pentru” 4 „contra” și 3 anulate. A fost un scor cu mult peste pragul necesar, de 233 voturi „pentru”. România intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală a cărei principală miză va fi formarea unei noi majorități care să impună un guvern în care majoritatea să aibă încredere. Deblocarea situației se va face la Cotroceni, unde va avea loc seria de consultări cu partidele parlamentare.
După ce va discuta cu partidele, președintele Nicușor Dan va trebui să desemneaze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen precis pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare. Astfel, în 10 zile, candidatul trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri. Programul de guvernare și lista miniștrilor sunt supuse votului în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Dacă obține majoritatea necesară, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.
Momentan, Cabinetul Bolojan este demis politic, dar va continua să-și exercite funcțiile administrative până la formarea noului guvern. Nu va putea să emită ordonanțe și nici să inițieze proiecte de lege.
Varianta alegerilor anticipate
Alegerile anticipate nu reprezintă o variantă de moment pentru criza guvernamentală, însă ele pot deveni o soluție în perspectiva în care criza politică se adâncește. Se poate ajunge acolo unde AUR, co-inițiatoare a moțiunii își dorește, dacă Parlamentul nu reușește să acorde votul de încredere pentru formarea unui nou guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și în acest caz, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate aflată doar la dispoziția președintelui.