Potrivit celor mai recente estimări, România riscă să intre în recesiune în 2026, BERD anticipând un declin economic de 0,2%, într-un context marcat de consum în scădere, investiții afectate de incertitudinea politică și presiuni fiscale fără precedent.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a transmis unul dintre cele mai dure semnale de avertizare din ultimii ani, după ce a redus din nou perspectivele economice pentru țara noastră și a inclus România în categoria statelor cu rezultate economice dezamăgitoare. Potrivit celor mai recente estimări, România riscă să intre în recesiune în 2026, BERD anticipând un declin economic de 0,2%, într-un context marcat de consum în scădere, investiții afectate de incertitudinea politică și presiuni fiscale fără precedent.
Consumul privat, principalul motor al economiei românești în ultimii ani, aproape că a stagnat după ce salariile reale au trecut de la o creștere de 8% în 2024 la o scădere de 5% începând cu a doua jumătate a lui 2025. În paralel, statul a redus cheltuielile cu 11%, inflația a explodat spre 11%, iar dobânda-cheie a rămas la 6,5%. În aceste condiții, instituția financiară internațională estimează că România va înregistra o contracție economică de 0,2% în 2026, urmând să revină pe creștere abia în 2027, cu un avans modest de 1,8%.
Costurile mai mari pentru populație și companii pun presiune suplimentară asupra economiei
Problemele economiei nu se opresc aici. BERD estimează că România continuă să se confrunte cu dezechilibre fiscale majore, după ce deficitul bugetar a depășit niveluri considerate periculoase pentru stabilitatea financiară. În același timp, majorarea TVA și creșterea prețurilor la energie au alimentat inflația, care a urcat la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Costurile mai mari pentru populație și companii pun presiune suplimentară asupra economiei și reduc perspectivele de redresare rapidă.
În scenariul său de bază, BERD arată că o eventuală revenire economică ar putea fi susținută de absorbția accelerată a fondurilor europene și de îmbunătățirea balanței comerciale. Totuși, instituția avertizează că cererea externă slabă și incertitudinile geopolitice reprezintă riscuri majore care pot împinge economia și mai adânc în zona negativă.