Potrivit unui raport global – „Circularity Gap 2026”, un document de referință realizat în colaborare de Deloitte și Circle Economy, pierderile masive înregistrate de omenire sunt structurate pe cinci piloni principali.
Cea mai gravă problemă identificată este cea a deșeurilor ajunse la sfârșitul ciclului de viață. Această categorie generează o pierdere estimată la peste zece trilioane de euro, fiind alimentată în principal de produse și active care sunt casate prematur, înainte ca utilitatea lor funcțională să fie epuizată în mod real.
Un alt factor critic este reprezentat de consumul accelerat de capital fix, adică degradarea timpurie a activelor de lungă durată precum clădirile, infrastructura rutieră sau utilajele industriale, un fenomen evaluat la 5,2 trilioane de euro. Acestora li se adaugă pierderile de procesare industrială, care se ridică la aproximativ 904,2 miliarde de euro.
Nici sectorul alimentar nu stă mai bine în contextul actual. Risipa de hrană la nivel mondial generează costuri estimate la 650,7 miliarde de euro. Această sumă reflectă alimentele care părăsesc lanțul de aprovizionare fără a mai fi consumate, incluzând pierderile înregistrate în fazele de depozitare, transport, distribuție cu amănuntul și management al consumului casnic.
„Companiile joacă un rol esenţial în transformarea oportunităţilor economiei circulare în rezultate concrete”, evidențiază raportul. Prin identificarea zonelor de ineficiență în exploatarea resurselor și prin adoptarea unor modele de business inovatoare, companiile pot conserva valoarea existentă și pot genera noi surse de profit. De asemenea, organizațiile sunt încurajate să colaboreze dincolo de propriile granițe corporative pentru a crea plusvaloare la nivelul întregului ecosistem economic.
