România va merge la Summitul NATO de la Ankara cu o listă importantă de solicitări, axată pe întărirea securității naționale și regionale, în contextul noilor amenințări de pe Flancul Estic. Delegația română va încerca să impună securitatea Mării Negre și gestionarea incidentelor cu drone în centrul discuțiilor Alianței.
Conform informațiilor obținute pe surse și citate de Mediafax, principalele obiective ale țării noastre la reuniunea din capitala Turciei vor fi astfel prioritizate:
Soluții rapide și sprijin aliat împotriva dronelor
Bucureștiul va prezenta aliaților un raport preliminar privind incidentele cu drone de pe teritoriul său (inclusiv cel din Portul Constanța) pentru a demonstra vulnerabilitățile în detectarea aparatelor care zboară la altitudini mici. Deoarece sistemele proprii majore antidrone vor fi complet operaționale abia în 2029-2030, România vrea să obțină capabilități temporare dislocate rapid de la aliați, cum ar fi radare din Slovacia pentru detecție timpurie și elicoptere din Spania dedicate misiunilor de interceptare.
Tot în acest spectru se regăsește și necesitatea modernizării supravegherii la la Marea Neagră: România va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea de noi senzori maritimi capabili să detecteze rapid dronele navale, minele în derivă și alte amenințări la adresa porturilor sau a infrastructurii energetice. În paralel, se urmărește modernizarea sistemului național de monitorizare SCOMAR.
Tot în vederea securizării malurilor, este de așteptat ca România să solicite aliaților extinderea misiunilor de deminare în Marea Neagră. Bucureștiul dorește lărgirea mandatului grupului naval de deminare (pe care îl coordonează alături de Turcia și Bulgaria). Scopul este ca această misiune să nu se mai limiteze doar la distrugerea minelor, ci să asigure și protecția directă a infrastructurii critice, precum platformele energetice, conductele, cablurile submarine și porturile.
Clarificări privind livrările de armament din SUA
Un alt pilon al securității naționale este reprezentat de livrările de echipament militar american. În acest context, este de așteptat ca la Ankara, România, alături de alte state europene, să ridice problema termenelor lungi și chiar a întârzierilor în livrarea echipamentelor militare comandate din Statele Unite, lucru ce afectează planificarea apărării. Un punct de interes major este programul avioanelor F-35; deși calendarul inițial prevedea primele livrări în 2030, Bucureștiul are nevoie de certitudini clare privind termenele și costurile de mentenanță. În plus, România se află în căutarea unei formule prin care parteneri strategici cheie din afara UE, precum SUA și Turcia, să poată participa la proiectele europene de apărare, respectând în același timp regulile Uniunii.
Încă 50 de milioane de euro pentru Ucraina (și Moldova)
Pentru a găsi deschiderea necesară propunerilor sale, este de așteptat ca România să „deschidă masa” la Ankara cu 50 de milioane de euro, sumă ce reprezintă un nou pachet de sprijin financiar pentru achiziții de apărare destinate Ucrainei și Republicii Moldova.