O navă de containere sud-coreeană va pleca sâmbătă, 22 august, din Busan către Europa prin Ruta Maritimă Nordică, într-un test prin care Seulul vrea să afle dacă traseul arctic poate deveni viabil comercial. Dacă voiajul va fi încheiat cu succes, va fi prima călătorie comercială sud-coreeană de acest tip către Europa, însă proiectul ridică probleme politice deoarece navigația de-a lungul coastelor arctice necesită cooperarea Rusiei.
PanStar Acro va transporta containere din Busan către Europa
Nava PanStar Acro, operată de compania sud-coreeană PanStar, va pleca din Busan și va traversa apele arctice înainte de a ajunge în porturi europene. Vasul are o capacitate de aproximativ 2.700-2.800 TEU, iar printre mărfurile pregătite pentru transport se numără componente auto, rășini sintetice, produse alimentare, cosmetice și produse din oțel.
Ruta poate reduce semnificativ distanța dintre Asia și Europa
Principalul avantaj este distanța. Traseul dintre Busan și Rotterdam prin Arctica este de aproximativ 15.000 de kilometri, față de circa 22.000 de kilometri pe ruta tradițională prin Canalul Suez, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 32%. Seulul consideră că această scurtătură ar putea deveni importantă pentru securitatea lanțurilor sale de aprovizionare.
Topirea gheții deschide o rută inaccesibilă în trecut
Călătoria este posibilă în această perioadă deoarece gheața marină arctică se apropie de minimul său sezonier. Schimbările climatice fac Ruta Maritimă Nordică accesibilă pentru perioade tot mai lungi, ceea ce atrage interesul companiilor de transport. În același timp, această evoluție provoacă îngrijorări privind efectele intensificării navigației asupra ecosistemului fragil al Arcticii.
Problema pentru Seul este că ruta trece prin zona controlată de Rusia
Din punct de vedere geopolitic, proiectul este sensibil. Ruta Maritimă Nordică se întinde de-a lungul coastelor arctice rusești, iar navele au nevoie de autorizații și de cooperare cu autoritățile ruse. În anumite condiții poate fi necesară inclusiv asistența spărgătoarelor de gheață. Tocmai această dependență de Moscova ar putea provoca fricțiuni între Coreea de Sud și aliații săi occidentali, în contextul sancțiunilor impuse Rusiei.
China a intrat deja puternic în cursa pentru Arctica
Coreea de Sud nu este singura putere asiatică interesată de această rută. China a început să dezvolte servicii regulate de transport de containere între Asia și Europa prin Arctica, colaborând la rândul său cu Rusia. Dacă testul sud-coreean reușește, Seulul s-ar alătura Chinei și Rusiei printre puținele state ale căror companii au testat sau operează transporturi comerciale de containere pe acest traseu.
Președintele Lee Jae Myung vrea să transforme Busan într-un hub pentru transportul arctic
Dezvoltarea rutei a devenit o prioritate pentru administrația președintelui Lee Jae Myung. Guvernul intenționează să dezvolte nave capabile să opereze în condiții arctice, tehnologii inteligente de navigație și infrastructură specializată, cu obiectivul de a crea în viitor servicii comerciale regulate între Coreea de Sud și Europa. Ministerul Oceanelor și Pescuitului vrea ca actualul test să pună bazele unui coridor permanent.
Arctica ar putea deveni o alternativă strategică la Suez
Interesul pentru traseul nordic crește într-o perioadă în care rutele comerciale tradiționale sunt vulnerabile la crize geopolitice. Totuși, Arctica nu poate înlocui deocamdată Canalul Suez: navigația este în mare parte sezonieră, asigurările pot fi costisitoare, infrastructura este limitată, iar dependența de Rusia complică folosirea traseului de către companiile occidentale. Testul sud-coreean va arăta cât de realistă este transformarea acestei scurtături geografice într-o rută comercială importantă.