UE susține reformarea Organizației Națiunilor Unite și restrângerea posibilității marilor puteri de a bloca intervenția Consiliului de Securitate atunci când sunt comise atrocități în masă. Poziția apare în declarația privind susținerea unui „multilateralism eficient”, adoptată de Uniunea Europeană și statele membre la Wicklow, în Irlanda. Bruxelles-ul consideră că sistemul internațional trebuie adaptat pentru a putea reacționa mai rapid în fața genocidului, crimelor împotriva umanității și crimelor de război la scară largă.
Cinci mari puteri pot bloca deciziile Consiliului de Securitate
În prezent, Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate și beneficiază de drept de veto. Este suficient ca unul dintre aceste state să se opună pentru ca o rezoluție importantă să nu poată fi adoptată, chiar dacă ceilalți membri o susțin. UE consideră că folosirea veto-ului în situații de atrocități în masă poate paraliza ONU exact în momentele în care organizația ar trebui să acționeze decisiv.
UE susține inițiativa lansată de Franța și Mexic
Bruxelles-ul sprijină inițiativa franco-mexicană prin care membrii permanenți ai Consiliului de Securitate ar urma să se angajeze voluntar să nu-și folosească dreptul de veto în cazurile de atrocități în masă. Propunerea nu presupune, în forma actuală, modificarea Cartei ONU și nici eliminarea dreptului de veto. Franța explică faptul că mecanismul ar funcționa printr-un angajament politic colectiv al marilor puteri. Inițiativa a atras până acum sprijinul a peste 100 de state.
Războaiele și blocajele din ultimii ani au mărit presiunea pentru reformă
Discuția a devenit tot mai importantă pe fondul războaielor și crizelor în care Consiliul de Securitate s-a confruntat cu blocaje între marile puteri. Parlamentul European a cerut în 2026 condiții pentru limitarea strictă a veto-ului atunci când acesta împiedică acțiunea ONU în cazuri de crime de război și crime împotriva umanității. UE susține și extinderea reprezentării în Consiliul de Securitate, argumentând că structura creată după Al Doilea Război Mondial nu mai reflectă suficient echilibrul geopolitic actual.
Reforma ar întâmpina însă rezistența marilor puteri
Transformarea propunerii într-o limitare juridică obligatorie a veto-ului ar fi extrem de dificilă, deoarece orice reformă profundă a Consiliului de Securitate depinde inclusiv de acceptarea statelor care beneficiază astăzi de acest privilegiu. Din acest motiv, inițiativa susținută de UE încearcă pentru moment o cale politică: marile puteri să accepte singure să nu blocheze ONU atunci când sunt comise atrocități în masă. Pentru Bruxelles, reforma face parte dintr-un proiect mai amplu prin care ONU ar trebui să devină mai eficientă, reprezentativă și capabilă să reacționeze la crizele internaționale.