Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală se apropie de 100% din PIB, un nivel comparabil cu valorile foarte ridicate înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Potrivit analiștilor, problema nu este doar dimensiunea datoriei globale, ci vulnerabilitatea sistemului atunci când un nou șoc economic apare într-o perioadă în care numeroase guverne au deja niveluri ridicate de îndatorare.
Datoria mondială apropiată de 100% din PIB nu înseamnă că statele trebuie să își achite într-un singur an toate obligațiile și nici că economia globală se află automat în fața unui colaps. Nivelul ridicat al îndatorării arată însă că, după mai multe perioade de criză și împrumuturi, spațiul de manevră poate fi mai redus atunci când apare un nou șoc. Dacă o astfel de situație ar coincide cu inflație persistentă, dobânzi ridicate și deficite bugetare importante, măsurile folosite în 2008 sau în 2020 ar putea fi mai dificil de finanțat.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a comparat evoluția datoriei publice globale cu o scară: după fiecare șoc major, datoria urcă, iar ulterior nu revine în totalitate la nivelul anterior. Când apare o nouă criză, se adaugă o nouă „treaptă”, ceea ce face ca problema finanțelor publice să devină tot mai importantă.
Pandemia de COVID-19 este unul dintre cele mai clare exemple. Guvernele au trebuit să finanțeze sistemele medicale, să ofere sprijin populației, să susțină companiile și să introducă scheme de garantare a creditelor într-un moment în care activitatea economică se contracta puternic. Dobânzile foarte scăzute au făcut ca împrumuturile suplimentare să poată fi absorbite mai ușor. Ulterior, revenirea inflației a modificat condițiile de finanțare. Băncile centrale au majorat dobânzile, iar datoriile ajunse la scadență au început să fie refinanțate la costuri mai mari. Astfel, o datorie contractată într-o perioadă în care dobânzile erau apropiate de zero poate deveni semnificativ mai costisitoare atunci când este înlocuită cu obligațiuni care presupun plata unor dobânzi mai mari.
Datele FMI nu indică faptul că un colaps global ar fi inevitabil
Statele Unite au o poziție aparte în sistemul financiar global deoarece dolarul este principala monedă de rezervă internațională, iar obligațiunile Trezoreriei americane reprezintă unele dintre cele mai importante active financiare. Din acest motiv, evoluția finanțelor publice americane este urmărită de investitori din întreaga lume.
În prezent nu există o nouă criză financiară mondială, iar datele FMI nu indică faptul că un colaps global ar fi inevitabil. Economia mondială continuă să crească, însă combinația dintre nivelurile ridicate ale datoriei, dobânzile mai mari și tensiunile geopolitice reduce marja de manevră disponibilă guvernelor. În 2008, după izbucnirea crizei financiare, guvernele au putut interveni masiv pentru susținerea economiilor. În 2020, pandemia a determinat din nou statele să lanseze programe extinse de sprijin, în timp ce băncile centrale au redus dobânzile și au injectat lichiditate. Deficitele bugetare au crescut pentru a limita efectele economice ale crizelor.
Dacă un șoc de amploare ar apărea într-un moment în care datoria este deja foarte ridicată, finanțarea unei reacții similare ar fi mai dificilă, potrivit capital.ro. FMI atrage atenția asupra combinației dintre datoria ridicată, randamentele mari ale obligațiunilor și șocurile de ofertă, factori care creează condiții mai dificile pentru politicile economice.