Germania și alte cinci țări afirmă că bugetul propus al UE, în valoare de 1,9 trilioane de euro, trebuie redus pentru a obține sprijinul lor. Lideri europeni din coaliția statelor „chibzuite” – adepți ai prudenței fiscale – au solicitat o reformă fundamentală a bugetului comun al UE, vizând redirecționarea fondurilor către apărare, competitivitate economică și controlul frontierelor.
O scrisoare, semnată de cancelarul german Friedrich Merz și de alți lideri naționali – document consultat de publicația The Irish Times – preciza că este necesară reducerea cu câteva sute de miliarde de euro a bugetului propus de 1,9 trilioane de euro, pentru a asigura susținerea guvernelor respective. Viitorul buget european trebuie să fie „realist” și să țină cont în mai mare măsură de statele membre care contribuie cel mai mult la fondul comun, au scris liderii. Scrisoarea din 28 septembrie a fost semnată de Merz și de liderii din Țările de Jos, Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia.
Negocierile privind dimensiunea și direcțiile prioritare ale următorului buget multianual (pe șapte ani) al UE s-au intensificat, politicienii și oficialii depunând eforturi pentru a ajunge la un acord până la sfârșitul acestui an. Guvernul irlandez, care deține președinția prin rotație a Consiliului UE, elaborează o propunere de compromis menită să echilibreze solicitările bugetare divergente.
Unele state membre UE doresc un buget mai mare și urmăresc să protejeze finanțarea tradițională pentru subvențiile din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) și pentru dezvoltarea regională, în timp ce alte capitale preferă un plan mai restrâns, axat pe noi priorități precum apărarea, migrația și un fond destinat stimulării economiei europene, care înregistrează întârzieri. Susținătorii unei politici bugetare stricte argumentează că este dificil de justificat o creștere a cheltuielilor la nivel european în timp ce cheltuielile naționale sunt supuse unor măsuri de austeritate.
Următorul buget al UE se va derula în perioada 2028–2034
„Doar cele șase țări ale noastre finanțează aproape 40% din totalul contribuțiilor statelor membre. Deși, per ansamblu, statele care sunt contributori neți constituie o minoritate, ele suportă aproximativ trei sferturi din povara totală a finanțării”, se arată în scrisoarea liderilor respectivi.
Tabăra statelor adepte ale prudenței bugetare a susținut că bugetul Uniunii ar trebui, de asemenea, restructurat astfel încât o parte mai mare a fondurilor să fie direcționată către „investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației ilegale”. Următorul buget al UE, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual (CFM), se va derula în perioada 2028–2034.
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, propusese un pachet extins, în valoare de 1,9 trilioane de euro. Oficialii de la Bruxelles au prezentat acel proiect inițial anticipând că nivelul de ambiție ar putea fi redus de guvernele reticente în a-și majora contribuțiile naționale. În scrisoare recentă, premierul danez Mette Frederiksen, premierul olandez Rob Jetten, cancelarul austriac Christian Stocker, premierii Finlandei și Suediei, Petteri Orpo și Ulf Kristersson, alături de Merz, au afirmat că împrumutarea de fonduri la nivelul blocului comunitar pentru a acoperi deficitul nu reprezintă soluția adecvată.
Statele prudente spun că propunerea inițială de buget a Comisiei „pur și simplu nu este realistă”
Statele care susțin o politică fiscală prudentă au declarat că propunerea inițială de buget a Comisiei „pur și simplu nu este realistă”. Grupul a precizat că acceptă ideea ca viitorul buget al UE să fie mai mare decât cel actual, de 1,2 trilioane de euro, stabilit în timpul pandemiei de COVID-19. „O astfel de majorare, într-o perioadă de consolidare fiscală la nivel național, reprezintă deja un angajament semnificativ. Aceasta demonstrează cât de multă importanță acordăm necesității unei Europe mai puternice”, au scris Merz și ceilalți lideri.
Guvernul irlandez urmează să prezinte, în următoarele două săptămâni, o schiță de buget de compromis, cunoscută sub denumirea de „cadru de negociere” (sau „negotiating box”). Ulterior, acest document va face obiectul negocierilor între cei 27 de lideri. „Propunerea pe care o va înainta președinția irlandeză implică o responsabilitate deosebită. Pentru ca acest cadru de negociere irlandez să poată servi drept bază pentru discuțiile ulterioare, el trebuie să prevadă un volum global care să poată fi finanțat în mod realist de către cei care suportă principala povară financiară”, se arată în scrisoarea adresată lui Martin.
O copie a corespondenței a fost transmisă și lui António Costa, președintele Consiliului European, care prezidează summiturile liderilor UE – cadrul în care se va tranșa, în cele din urmă, chestiunea bugetului.