Așteptările elevilor de la sistemul de învățământ: Rezultatele studiului World Vision România

Un studiu World Vision România arată care sunt așteptările elevilor din România de la sistemul de învățământ. Gestionarea banilor, luarea deciziilor și capacitatea de a se descurca singuri se numără printre abilitățile de care copiii și tinerii spun că au nevoie.

World Vision România arată cum percep elevii din școlile de stat sprijinul primit în educație și ce nevoi consideră ei că rămân neacoperite. Cercetarea, desfășurată în mai-iunie 2026 pe un eșantion de 729 de respondenți din mediul urban și rural, oferă o imagine utilă pentru părinți, profesori și factori de decizie despre cum arată, din perspectiva elevilor, drumul lor prin școală spre viața de adult.

Pentru ciclul primar au răspuns părinții sau tutorii, iar elevii de gimnaziu și liceu au completat direct chestionarul. Datele reflectă experiențele și percepțiile declarate de participanți, iar autorii studiului precizează clar că cercetarea nu testează competențele elevilor și nu stabilește o relație de cauzalitate între programele de sprijin și schimbările raportate.

Gestionarea banilor și luarea deciziilor se numără printre temele cel mai des menționate de respondenți. Astfel, 43% spun că au nevoie de competențe pentru viața de zi cu zi, 39% de sprijin financiar pentru pregătirea vieții de adult, 31% de consiliere și orientare în carieră, iar 29% își doresc stagii, voluntariat sau internshipuri. Alte 24% cer informații despre oportunități educaționale și profesionale, 23% sprijin emoțional sau psihologic, iar 21% dezvoltarea competențelor digitale. Doar 13% dintre respondenți spun că nu au nevoie de niciun sprijin suplimentar.

Liceenii evaluează cu 7,76 puncte din 10 activitățile care le întăresc încrederea în sine

La nivel de liceu, jumătate dintre participanți cer mai multă pregătire practică, iar 36% își doresc experiențe directe, precum stagii sau voluntariat. Liceenii evaluează cu 7,76 puncte din 10 activitățile care le întăresc încrederea în sine și cu 7,42 puncte pe cele care contribuie la rezultatele școlare, în timp ce sprijinul pentru clarificarea planului de viață și perspectivele de angajare primesc 6,9 puncte.

Investițiile în infrastructură sunt cel mai ușor de observat de către elevi: 79% menționează echipamente noi, 56% reparații sau clădiri noi, iar 48% laboratoare sau ateliere moderne. În schimb, doar 18% spun că au participat efectiv la activități pentru dezvoltarea competențelor digitale, iar 21% consideră că mai au nevoie de sprijin în acest domeniu.

Autorii studiului atrag atenția că aceste cifre nu înseamnă că investițiile în echipamente nu au avut efect, ci că măsoară lucruri diferite: observarea dotărilor, pe de o parte, și participarea declarată la activități de formare, pe de altă parte. Dotarea unei școli nu echivalează automat cu acces individual constant al fiecărui elev la tehnologie și la utilizarea ei efectivă în procesul de învățare.

Întrebați ce anume i-ar sprijini în procesul de învățare, 43% dintre respondenți menționează explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile, 38% sprijin din partea profesorilor, iar 29% activități mai interactive și aplicate. Alte răspunsuri frecvente includ materiale educaționale mai clare, acces mai bun la tehnologie, un program de studiu flexibil și sprijin emoțional pentru gestionarea stresului. Doar 14% spun că nu întâmpină dificultăți pentru care ar avea nevoie de ajutor. Nevoile variază în funcție de vârstă: la ciclurile primar și gimnazial predomină cererea de explicații suplimentare și îndrumare din partea profesorilor, în timp ce la liceu cresc în importanță pregătirea practică, gestionarea stresului și orientarea în carieră.

Activitățile remediale, apreciate de elevi

Printre programele de sprijin evaluate de beneficiari, activitățile remediale primesc cea mai mare notă, 9,3 din 10, urmate de programul „Școală după școală”, cu 9,2 puncte, și de activitățile de educație pentru viață, cu 9,1 puncte. Deși doar 14% dintre respondenți identifică participarea la un program concret, mulți dintre ei recunosc mai ușor sprijinul primit în mod concret, precum activități remediale, burse sau transport și masă, decât denumirea oficială a programului prin care l-au primit.

Rezultatele studiului „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale” au fost prezentate la o dezbatere organizată de World Vision România și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dedicată modului în care investițiile din educație se transformă în impact real asupra elevilor.

Articole similare

Ultimele Articole