În fiecare an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o sărbătoreşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută şi sub numele de Paraschiva. În fiecare toamnă, zeci, chiar sute de mii de pelerini se adună la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Parascheva, așezată la Catedrala Mitropolitană. Pelerinajul se desfășoară de-a lungul mai multor zile și include momente de rugăciune, procesiuni, slujbe religioase și activități de ajutorare a celor veniți să se închine.
Cuvioasa Parascheva (în greacă „Sfânta Vineri”), cunoscută și sub numele de Paraschiva, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană (ocrotitoare) a Moldovei. S-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară.
S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni, potrivit crestinortodox.ro.
Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde această zi este cinstită de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării.
Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții
În gospodăriile de la țară, se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite și blândă dacă acestea stau răsfirate.
Se mai spune și că dacă de Sfânta Parascheva nu este o zi ploioasă, iarna va veni mai repede. În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande. Mai există tradiția ca gospodarii să îți cumpere cojoace și să facă pregătirile pentru iarnă.
Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiție mai spune că așa cum va fi vremea în ziua Cuvioasei, așa va fi și în celelalte sărbători din acest an.