Potrivit datelor Eurostat, România și Croația au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale chiriilor din Uniunea Europeană, între trimestrul al doilea din 2025 și aceeași perioadă din 2026.
Chiriile au crescut, în medie, cu 3% între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026 în UE. Diferențele dintre state sunt însă considerabile. România a înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 43,5%, fiind urmată de Croația, cu 40,1%. La polul opus s-a situat Finlanda, unde prețurile chiriilor nu au înregistrat nicio creștere în perioada analizată.
În România, inflația generală a fost de 9,5%, în timp ce în Croația de doar 4,8%. Chiar și după ajustarea cu rata inflației, chiriile au consemnat creșteri de peste 30% în ambele țări. Slovenia s-a clasat pe locul al treilea în UE, cu o majorare a chiriilor de 10%, echivalentul unei creșteri de puțin peste 6% în termeni reali, după ajustarea cu inflația.
Posibilitatea ca evoluția să fie influențată de intrarea pe piață a unor locuințe nou-construite sau complet renovate
Potrivit explicațiilor autorităților române pentru Euronews Business, una dintre cauzele creșterii o reprezintă majorarea chiriilor administrate, aferente locuințelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale. Explicația este însă contestată de dr. Adriana M. Soaita, de la Universitatea din Glasgow. Cercetătoarea consideră că ponderea redusă a locuințelor publice în totalul fondului locativ face puțin probabil ca majorarea chiriilor din acest sector să motiveze o creștere atât de mare la nivel național. Potrivit acesteia, chiriile din sectorul public sunt mult mai mici decât cele practicate pe piața privată, astfel încât și o eventuală triplare a acestora ar avea un efect limitat asupra mediei generale.
Cercetătoarea indică posibilitatea ca evoluția să fie influențată de intrarea pe piață a unor locuințe nou-construite sau complet renovate, în special dacă acestea sunt închiriate la prețuri mai mari decât media existentă.
La rândul său, dr. Nóra Teller, cercetătoare la Institutul Metropolitan de Cercetare din Budapesta, explică evoluția printr-o combinație de factori economici, demografici și constrângeri legate de ofertă. Creșterea costurilor de finanțare a avut un rol important. După o perioadă în care dobânzile scăzute au încurajat împrumuturile imobiliare, majorarea semnificativă a costurilor de creditare în 2022 a făcut mai dificil accesul la proprietate pentru cumpărătorii aflați la prima achiziție. O parte dintre aceștia s-au orientat către piața închirierilor, sporind presiunea asupra cererii.
Dezechilibrele de pe piața locuințelor reprezintă o provocare mai largă la nivel european
Un alt factor este financiarizarea sectorului rezidențial. Investitorii instituționali, fondurile de capital privat, fondurile de investiții imobiliare și proprietarii individuali tratează tot mai frecvent locuințele ca pe active financiare, urmărind obținerea unor randamente, în loc să le considere exclusiv bunuri destinate satisfacerii unei nevoi sociale, potrivit euronews.com.
În condițiile în care cererea rămâne ridicată, iar oferta nu ține pasul, presiunea asupra chiriilor continuă să reprezinte o problemă pentru gospodăriile din numeroase state europene. România și Croația se disting prin amploarea creșterilor raportate, însă dezechilibrele de pe piața locuințelor reprezintă o provocare mai largă la nivel european.