Potrivit datelor Eurostat, 98,2% dintre românii cu vârste între 16 și 29 de ani declară că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, mult peste media europeană de 89,7%. România ocupă astfel primul loc în Uniunea Europeană, fiind urmată de Grecia, cu 98,1%, și Croația, cu 95,9%.
România, Grecia şi Croaţia sunt statele din UE cu cea mai mare pondere a tinerilor cu vârsta între 16 şi 29 de ani care şi-au evaluat sănătatea ca fiind bună sau foarte bună în 2025, potrivit datelor Eurostat.
Conform datelor Eurostat, la polul opus se află, surprinzător, țări cu sisteme medicale bine dezvoltate, precum Suedia, unde doar 74,4% dintre tineri își apreciază pozitiv sănătatea, și Finlanda, cu 81,4%.
Cifrele reflectă percepția oamenilor, nu rezultatele unor investigații medicale
Specialiștii atrag însă atenția că aceste cifre reflectă percepția oamenilor, nu rezultatele unor investigații medicale. Diferențele pot fi influențate de mentalitate, de așteptările privind propria sănătate, dar și de accesul la diagnostic și tratament.
Imaginea optimistă a tinerilor contrastează puternic cu situația generală a sănătății din România. Potrivit datelor Comisiei Europene, speranța de viață în țara noastră era de doar 76,6 ani în 2024, cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene. România înregistrează cele mai mici cheltuieli pentru sănătate pe locuitor din Uniunea Europeană. Veniturile influențează și modul în care oamenii își percep starea de sănătate. La nivel european, 85,6% dintre tinerii din gospodăriile cu cele mai mici venituri spun că sunt sănătoși, în timp ce procentul ajunge la 93,7% în rândul celor cu venituri ridicate.
În România, diferența este mai mică, dar există în continuare. Astfel, 96% dintre tinerii cu venituri reduse își apreciază pozitiv sănătatea, comparativ cu 99,3% dintre cei cu venituri mari.