Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) populația României după domiciliu era de 21,558 milioane de persoane la 1 iulie 2026, cu 0,5% mai puțin decât cu un an înainte.
Așa cum o definește INS, populația după domiciliu cuprinde cetățenii români care au domiciliul în țară. În calcul pot intra, deci, și persoane care au emigrat. Indicatorul se deosebește, așadar, de populația rezidentă, cu care nu trebuie confundat.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat la orașe, unde numărul locuitorilor a coborât la 11,881 milioane, cu 0,9% sub nivelul de la 1 iulie 2025. În mediul rural, populația după domiciliu s-a redus doar ușor, cu 0,02%, până la 9,677 milioane de persoane, potrivit INS. Femeile erau, la 1 iulie 2026, în număr de 11,049 milioane, cu 54.300 mai puține decât în urmă cu un an, arată datele INS. Numărul bărbaților a ajuns la 10,509 milioane, după o scădere de 59.600 de persoane față de 1 iulie 2025.
Față de anul anterior, persoanele de 65 de ani și peste au ajuns să ocupe o parte mai mare din totalul populației, ponderea lor crescând cu 0,3 puncte procentuale. Copiii de 0-14 ani au pierdut, în schimb, 0,1 puncte procentuale din pondere. Cei 4,098 milioane de vârstnici sunt cu 39,2% mai numeroși decât cei 2,944 milioane de tineri. Ca urmare, indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 135,4 vârstnici la 100 de tineri, cât era la 1 iulie 2025, la 139,2 vârstnici la 100 de tineri un an mai târziu.
Vârsta medie a populației a urcat la 43,4 ani, cu 0,3 ani peste valoarea de la 1 iulie 2025, potrivit INS. Vârsta mediană a crescut cu 0,5 ani și a ajuns la 44,5 ani. Persoanele de 45-49 de ani formau, la 1 iulie 2026, cea mai mare grupă de vârstă, cu 8,6% din totalul populației. Această grupă reprezenta 9% dintre bărbați și 8,2% dintre femei.
La celălalt capăt, copiii de 0-4 ani reprezentau doar 3,9% din populație. Ponderea lor era mai mică decât cea a grupelor de 5-9 ani (4,9%) și de 10-14 ani (4,8%).