Ministerul Educației, Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Afacerilor Interne au elaborat un plan care urmărește prevenirea transformării ideilor radicale în acte de violență. Strategia lansată în dezbatere publică prevede evaluări anuale în unitățile de învățământ, pregătirea profesorilor și activități dedicate elevilor.
Documentul lansat joi, 12 noiembrie a.c., stabilește obiective la nivel național, însă nu indică un buget concret pentru aplicarea acestora. Deși România nu înregistrează un fenomen generalizat de extremism violent, documentul avertizează asupra riscurilor generate de dezinformare, discursuri de ură și polarizare socială. Strategia amintește amenințările împotriva minorităților, jurnaliștilor și cercetătorilor, precum și incidentele care au vizat muncitori străini în perioada recentelor alegeri.
Un rol important în răspândirea mesajelor radicale îl au platformele Facebook, TikTok, YouTube și Telegram, dar și Discord, Twitch, Roblox, Fortnite sau Minecraft. Documentul face referire inclusiv la violențe comise de minori în 2026, fără să detalieze cazurile respective. Un exemplu este atacul din 19 octombrie, petrecut într-o școală din Bistrița, unde un elev de clasa a VII-a a agresat o profesoară și mai mulți adolescenți. Înaintea incidentului, băiatul publicase pe TikTok mesaje despre pregătirea atacului, inclusiv unul în care afirma: „Ne vedem în Valhalla!”.
Reguli speciale pentru cazurile care indică posibile tendințe extremiste
Începând din 2027, autoritățile intenționează să evalueze anual 100 de școli, pentru a identifica situațiile care ar putea favoriza comportamentele extremiste. Verificările vor implica inspectoratele școlare, consilierii, comisiile pentru prevenirea violenței și instituțiile responsabile de protecția copilului.
Strategia precizează că opiniile religioase sau politice și comportamentele izolate nu justifică automat etichetarea unui elev drept extremist. Raportările vor avea, în principal, caracter statistic, iar transmiterea informațiilor personale va respecta legislația privind protecția datelor.
Planul include lecții despre manipulare, propagandă, drepturile omului și identificarea informațiilor false. Autoritățile urmăresc implicarea a 10.000 de elevi din 50 de școli în programe de educație media, pregătirea a 500 de profesori și informarea a 50.000 de părinți.
Un comitet interministerial, coordonat din Cancelaria Prim-Ministrului, va verifica progresele
O rețea de 1.000 de specialiști ar urma să sprijine intervențiile preventive. Sunt prevăzute campanii anuale, proiecte sportive, culturale și de voluntariat, dar și inițiativa „Istoria în Stradă”, destinată unui număr de 2.500 de elevi din 42 de școli.
Strategia include pregătirea polițiștilor, jandarmilor, magistraților și personalului penitenciar, sprijinirea victimelor, combaterea conținutului ilegal online și cercetări pentru realizarea unui atlas al indicatorilor de risc. Un comitet interministerial, coordonat din Cancelaria Prim-Ministrului, va verifica progresele la fiecare două luni.
Documentul nu precizează costurile totale, indicând drept surse bugetele instituțiilor, fondurile europene, donațiile și sponsorizările. Rămân neclare criteriile de selecție a școlilor și diferența dintre perioada oficială 2026–2029 și calendarul unor măsuri, extins până în 2030. Proiectul necesită aprobarea Guvernului, iar observațiile pot fi trimise la gabriela.toma@edu.gov.ro, potrivit B1 TV.