Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată a României din PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro

Comisia Europeană (CE) a aprobat preliminar, luni, 16 noiembrie 2026, o parte dintre obiectivele aferente celei de-a cincea cereri de plată depuse de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,67 miliarde de euro.

CE a constatat că România nu a îndeplinit satisfăcător șase jaloane și ținte, inclusiv unele privind accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) la finanțare și evaluarea impactului legislației asupra acestora.

Conform comunicatului Comisiei Europene, instituția a constatat că România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în cererea de plată. În schimb, pentru trei jaloane și trei ținte, Comisia nu a putut confirma îndeplinirea condițiilor asumate de autoritățile române. Executivul european a decis suspendarea evaluării acestora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Procedura permite României să primească o plată parțială pentru obiectivele îndeplinite și să prezinte observații privind cele șase jaloane și ținte restante. Conform comunicatului, obiectivele pentru care Comisia Europeană nu a constatat îndeplinirea satisfăcătoare vizează mai multe domenii economice, de la energie și administrarea terenurilor statului până la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. În domeniul energiei, România nu a îndeplinit satisfăcător condițiile privind intrarea în vigoare a unor acte normative care să permită utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă și să sprijine dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil. Un alt obiectiv restant privește înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului. Comisia a identificat, de asemenea, probleme privind reducerea duratei medii necesare intervențiilor asupra rețelei de transport al energiei electrice.

Printre măsurile pentru care România a obținut o evaluare favorabilă se numără extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, unde operatorii de telecomunicații nu aveau suficiente stimulente comerciale pentru dezvoltarea infrastructurii.

Articole similare

Ultimele Articole