România se numără printre statele europene unde copiii iau cel mai rar micul dejun, iar tendința scade accentuat odată cu înaintarea în vârstă. Cu ocazia „Zilei Cerealelor Integrale”, Societatea de Științe în Nutriție a lansat joi primul ghid național dedicat unui mic dejun echilibrat pentru copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani.
Cifrele din spatele obiceiului: scădere abruptă la adolescență
Datele prezentate de organizație arată că 69% dintre copiii de 8 ani din România mănâncă zilnic micul dejun. Frecvența coboară însă la 44% la vârsta de 11 ani, iar la 15 ani ajunge la doar 26% în rândul fetelor și 35% în cazul băieților — sub media europeană de 44% înregistrată la adolescenții de 15 ani.
Potrivit informațiilor din ghid, diferența dintre fete și băieți se conturează mai clar după vârsta de 13 ani, perioadă asociată cu o atenție sporită acordată greutății corporale.
Paradoxul nutrițional și calitatea alimentației
Documentul evidențiază o situație duală în România: pe de o parte, se numără printre țările cu niveluri ridicate de exces ponderal la copiii de 6–9 ani, iar pe de altă parte, consemnează cel mai mare procent de deficit ponderal din regiune.
Conform celei mai recente runde a Inițiativei Europene a OMS de Supraveghere a Obezității la Copii (COSI, 2022–2024), în ceea ce privește excesul ponderal, România înregistrează un procent de 31%, față de o medie de 25%. În ceea ce privește deficitul ponderal, România are 7% , comparativ cu o medie de 3%.
Totodată, calitatea dietei zilnice ridică semne de întrebare: doar 46% dintre copiii de 6–9 ani consumă zilnic fructe și 32% consumă legume.
„La 15 ani, mai puțin de o treime dintre fete mai mănâncă zilnic micul dejun. Nu mai este suficient să transmitem un mesaj general că această masă contează. Avem nevoie de repere clare pe care părinții să le poată aplica acasă, de instrumente pe care medicii și nutriționiștii să le folosească în cabinet și de soluții adaptate pe care școlile să le integreze în rutina zilnică”, a declarat Dr. Mihai Niculescu, președintele Societății de Științe în Nutriție.
Cum arată un mic dejun echilibrat și ce riscuri are omiterea lui
Ghidul stabilește că micul dejun ar trebui să furnizeze aproximativ 20–25% din necesarul energetic zilnic al unui copil de vârstă școlară — adică în jur de 400–500 de kilocalorii — și să combine mai multe grupe alimentare:
– cereale integrale;
– lactate sau alte surse potrivite de proteine;
– fructe și/sau legume;
– grăsimi sănătoase;
– hidratare adecvată, în special apă.
Specialiștii recomandă reducerea zaharurilor libere, a sodiului și a băuturilor îndulcite, precum și atenție sporită la calciu și fier, micronutrienți esențiali în creștere și pubertate, subliniind că valoarea nutritivă contează la fel de mult ca regularitatea mesei.
În acest context, omiterea micului dejun are efecte negative multiple. Dintre acestea, variațiile în greutate, profilul lipidic mai puțin favorabil, tensiunea arterială mai mare și o rezistență crescută la insulină. Acestora li se adaugă – la nivel emoțional și școlar, efecte precum stresul, depresia, implicarea emoțională mai scăzută la școală (în special la preadolescenți).
