Germania plătea, la sfârșitul anului 2025, alocații pentru 32.459 de copii ai căror părinți au cetățenie română și care locuiesc în afara țării. Numărul face parte dintr-un total de 291.292 de copii din străinătate pentru care statul german achita indemnizația Kindergeld. Cei mai mulți beneficiari aveau părinți polonezi, respectiv 112.384 de copii, urmați de cei cu părinți germani și cehi. Datele provin de la Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă și au fost solicitate de partidul BSW.
Germania a transferat 528 de milioane de euro în conturi din străinătate
Numărul copiilor care primesc Kindergeld, deși locuiesc în afara Germaniei, aproape s-a triplat în ultimii 14 ani: de la 103.559 în 2011 la peste 291.000 în 2025. În același interval, sumele transferate în conturi bancare din străinătate au crescut de la 45,7 milioane la aproximativ 528 de milioane de euro. În 2026, alocația germană este de 259 de euro lunar pentru fiecare copil.
Politicieni din CDU, AfD și BSW cer reducerea sau oprirea plăților
Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU, susține că alocațiile ar trebui ajustate în funcție de costul vieții din țara în care locuiește copilul. AfD a depus o moțiune în Bundestag pentru introducerea unui asemenea sistem. Sahra Wagenknecht, fondatoarea BSW, merge mai departe și cere oprirea plăților pentru copiii care nu locuiesc în Germania. Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre alocația germană și cea din România, afirmând că statul german plătește 259 de euro, în timp ce alocația românească este mult mai mică.
Legislația europeană limitează posibilitatea Berlinului de a schimba regulile
În prezent, legislația UE permite părinților care lucrează în Germania să primească alocații chiar dacă minorii locuiesc într-un alt stat membru. Dreptul este legat de situația profesională și de contribuțiile părintelui, nu exclusiv de domiciliul copilului. În 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Austria nu putea reduce alocațiile în funcție de costul vieții din țara în care locuiau copiii. Prin urmare, orice modificare dorită de politicienii germani ar putea necesita schimbarea regulilor europene.
