Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale”, care propune o perspectivă asupra consumului cultural înțeles ca fenomen social integrat în practicile cotidiene și în dinamica relațiilor dintre oameni și comunitățile din care fac parte.
Datele comparative pentru perioada 2014 – 2025, evidențiază o dinamică neuniformă a participării culturale în spațiul public. Se observă atât practici care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, cât și forme de participare care au rămas relativ stabile sau au înregistrat scăderi.
Un exemplu de creștere pe termen lung îl reprezintă vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice: de la 30% în 2014, la 66% – 67% în intervalul 2022 – 2024. În 2025, 65% dintre respondenți au declarat că au vizitat un monument istoric sau un sit arheologic cel puțin o dată în ultimele 12 luni. Este cea mai mare pondere dintre activitățile culturale în spațiul public incluse în studiu.
Vizitarea muzeelor, expozițiilor și galeriilor de artă a avut și ea o evoluție fluctuantă, de la 36% în 2014 la 45% în 2022 și 2023, apoi la 39% în 2025. La cinematograf au mers 34% dintre respondenți în 2025, față de 38% în 2024. Raportul dintre cinema și muzee se inversează la frecvența lunară. În 2025, 10% au mers la cinematograf cel puțin o dată pe lună, iar 3% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie cu aceeași frecvență. Cele două măsurători le oferă managerilor repere despre câte persoane participă pe parcursul unui an și cât de răspândită este participarea stabilă. Anual, 23% au participat la spectacole de teatru (în afara festivalurilor). Participarea la festivaluri de muzică a fost de 38%, aceeași pondere ca în 2024, după un vârf de 41% în 2022.
Volumul depășește perspectiva strict cantitativă asupra consumului cultural
Mersul la bibliotecă pentru lectură sau împrumut a fost confirmat de 17% dintre respondenți în 2025, față de 21% în 2014. Pentru sărbători și evenimente locale, ponderea a scăzut de la 78% în 2024, la 61% în 2025.
Realizatorii barometrului au remarcat o utilizare zilnică a internetului, declarată de aproximativ trei sferturi dintre respondenți. 81% îl utilizează săptămânală sau mai des, La polul opus, 12% declară că nu au utilizat internetul în ultimele 12 luni. În ceea ce privește timpul petrecut pe internet, rezultatele evidențiază faptul că timpul digital este distribuit inegal între platformele de socializare. WhatsApp și Facebook au o utilizare cotidiană mai extinsă decât Instagram și TikTok.
Structurat în patru capitole – ”Consumul cultural în spațiul public: Dimensiuni teoretice, tipologii de public și tipare de participare”, ”Consumul cultural non-public: rutine, receptare și tipuri de consummator”’, ”Cetățenia democratică în contextul practicilor de consum cultural” și ”Percepții și atitudini față de diversitatea etnică și imigranți în România”-, volumul depășește perspectiva strict cantitativă asupra consumului cultural și investighează rolul culturii în organizarea vieții cotidiene, consolidarea relațiilor sociale și dezvoltarea comunităților.
„Adevărul este că suntem în scădere. Sigur, încă nu se simte, e un platou, pentru că întotdeauna cifrele de consum au o întârziere față de crizele economice, politice și chiar sociale, dar faptul că oamenii sunt îngrijorați și se uită de două ori în portofel înainte să-și ia un bilet la teatru, la operă sau la concerte începe să fie vizibil. Probabil că momentul de scădere mai acută se va vedea în 2026”, a spus Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, coordonator al studiului, alături de Anda Becuț Marinescu.
