În anul 2026, Săptămâna Albă este cuprinsă între 16 și 22 februarie, interval care leagă Duminica Înfricoșătoarei Judecăți de începutul efectiv al Postului Mare, pe 23 februarie, potrivit calendarului ortodox.

Această săptămână este asociată cu lăsatul secului de carne și cu începutul unei perioade de adaptare spirituală progresivă.

Numele perioadei este strâns legat de tipul alimentelor permise, considerate tradițional „albe”, precum laptele, brânza, smântâna sau ouăle. Denumirea are o încărcătură simbolică, trimițând la ideea de puritate și lumină. Sugerează o curățire treptată, atât fizică, cât și sufletească, care precede rigoarea Postului Paștelui.

În Săptămâna Albă, credincioșii renunță treptat la carnea obișnuită, consumând în schimb alimente „albe” precum lapte, brânză, smântână, ouă și pește, pentru a facilita o tranziție mai ușoară către Postul Mare. Această schimbare nu este doar practică, ci și simbolică: reducerea treptată a produselor din carne ajută la pregătirea organismului și concentrează atenția asupra dimensiunii spirituale a săptămânii.

Un moment esențial este Duminica Iertării

Săptămâna Brânzei în tradiția românească combină pregătirea spirituală cu obiceiuri populare, subliniind importanța acestei perioade de tranziție către Postul Mare. Credincioșii se concentrează pe rugăciune, participă la slujbele bisericești și la spovedanie, pregătindu-și sufletul pentru introspecție și liniște interioară, potrivit B1 TV.

Un moment esențial este Duminica Iertării, când oamenii își cer iertare reciproc pentru greșelile comise, simbolizând reconcilierea și purificarea inimii înainte de post. În plan comunitar, se evită nunțile și petrecerile, iar curățenia gospodăriilor este un gest simbolic care reflectă purificarea spirituală.