Administrația Prezidențială a făcut publică „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030”, un document care definește prioritățile de securitate și apărare ale României pentru următorii cinci ani. Textul subliniază că în centrul strategiei este cetățeanul român, beneficiarul direct al măsurilor propuse.

„Documentul de față îl are în centru chiar pe el, cetățeanul român, destinatarul direct al paginilor de mai jos, actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse de Strategie. Acest document nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de români”, se precizează în Strategie.

Noua strategie are ca premise consolidarea valorilor democrației liberale, protejarea drepturilor și libertăților cetățenești, dar și adaptarea instituțiilor publice la cerințele societății. Se vorbește despre „debirocratizare, digitalizare și adoptarea noilor tehnologii”, precum și despre „gestiunea responsabilă a cheltuielilor și a datoriei publice”.

Pe fondul războiului din Ucraina, documentul oferă o evaluare realistă a contextului de securitate, pe care îl descrie drept „mai dramatic decât oricând”: „Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a readus războiul în Europa, forțează modificarea brutală a frontierelor și încearcă redefinirea echilibrelor geopolitice continentale.”

Strategia avertizează și asupra războiului informațional și a manipulării online:
„Se constată efectele negative ale agresiunii hibride prin manipularea informației și utilizarea malignă a rețelelor sociale, cu efecte nemijlocite asupra limitării dezbaterii publice și îngrădirii opțiunilor electorale ale cetățenilor.”

Documentul introduce un nou concept strategic – „independența solidară”, care sintetizează modul în care România își propune să-și apere interesele naționale în cadrul parteneriatelor internaționale:
„România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale, în deplină solidaritate cu partenerii și aliați(…) România își va urmări responsabil și matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor și aliaților.”

Strategia reafirmă angajamentele României față de UE, NATO, SUA, Republica Moldova și Ucraina:
„Ne vom manifesta, ca până acum, drept apărătorul cel mai activ al intereselor Republicii Moldova… Vom rămâne un partener serios și un punct de sprijin solid pentru Ucraina și bravul popor ucrainean.”

În același timp, documentul recunoaște deschis vulnerabilitățile interne: corupția, slaba performanță administrativă și scăderea încrederii cetățenilor în instituții. ”Cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele (…) Maturizarea României s-a produs, fapt care reclamă, în următoarea secvență istorică, adecvarea completă a țării noastre la propria vocație istorică și la exigențele severe ale timpului. E neplăcut, dar e cazul s-o admitem: prin hărnicia, sacrificiile și creativitatea românilor, economia țării noastre a avansat mai rapid decât instituțiile care compun arhitectura statului. Această asimetrie nu mai poate totuși continua, fiindcă pretenția românilor de a fi serviți prompt și eficient de statul lor este complet legitimă. Iar cetățenii noștri semnalează că pacea și siguranța reprezintă prima și cea mai importantă responsabilitate a statului.”

Președintele afirmă, în finalul Strategiei, că acest document reprezintă un angajament personal pentru apărarea libertăților fundamentale și unitatea națională:
„Îl propun românilor cu onestitate, respect și încredere, ca un semnal despre responsabilitatea asumată de mine de a apăra drepturile și libertățile lor fundamentale, în primul rând dreptul de a fi apărați și de a trăi în siguranță.”

Strategia Națională de Apărare 2025–2030 este primul document de acest tip din actualul mandat prezidențial și trasează direcțiile principale pentru consolidarea rezilienței statului și a încrederii dintre cetățeni și instituții, în contextul noilor riscuri globale, potrivit TVR.