Pe 27 ianuarie 2026, la summitul de la Delhi, India și Uniunea Europeană au semnat un acord denumit „Cadrul Cuprinzător de Cooperare privind Mobilitatea”, primul de acest tip la nivel de bloc între India și un partener extern. Documentul, semnat de ministrul indian al afacerilor externe S. Jaishankar și comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič, vizează facilitarea circulației studenților, cercetătorilor și profesioniștilor calificați între cele două părți.

Principalele prevederi includ proceduri accelerate pentru vize de scurtă durată (până la 12 luni) în domenii precum studii, cercetare și muncă sezonieră, înființarea unui birou UE în New Delhi pentru ghidare, digitalizarea proceselor de viză Schengen și un dialog anual pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor.

Obiectiv vorbind, acordul răspunde unor nevoi economice reale: India, cu un surplus de talente în IT, inginerie și alte sectoare, caută acces mai ușor pe piețele europene, în timp ce UE, confruntată cu deficite de forță de muncă în domenii precum tehnologia verde și sănătatea, vede în acest pact o oportunitate de a atrage competențe externe. Oficialii au subliniat că nu este un regim de libera circulație, ci un cadru limitat, cu accent pe cooperarea privind returnarea migranților irregulari și piloți inițiali focalizați pe profesioniști IT.

Cu toate acestea, știrea ridică îngrijorări legitime. În contextul economic precar al Europei – marcat de inflație persistentă, datorii publice ridicate și o recuperare lentă post-pandemie – un influx suplimentar de forță de muncă străină ar putea agrava presiunile asupra pieței muncii interne. Mai mult, anunțul recent despre extrădări de cetățeni români din Germania, legat de controale mai stricte privind migrația internă UE, subliniază o posibilă ipocrizie: în timp ce se deschid porți pentru talente non-UE, cetățenii din state membre mai sărace sunt expuși unor măsuri restrictive. Aceste aspecte sugerează că pactul, deși bine intenționat, ar putea prioritiza interese globale în detrimentul solidarității europene, generând temeri privind inegalități crescânde și riscuri sanitare asociate mobilității sporite.

Impactul Pactului asupra României și Europei: Consecințe și Efecte Negative
Pactul de Mobilitate India-UE, deși prezentat ca un pas înainte pentru cooperarea internațională, ar putea avea repercusiuni semnificative asupra României și a întregii Europe, accentuând vulnerabilități existente în economie, societate și securitate.

Iată o analiză a consecințelor potențiale, cu accent pe efectele negative:

Impactul asupra României:

• Presiuni asupra forței de muncă locale și migrație internă: România, ca stat membru UE cu o economie în dezvoltare, depinde de remitențele trimise de cetățenii săi care lucrează în țări precum Germania, Italia sau Spania. Un influx de profesioniști indieni calificați, atrași de vize accelerate în sectoare precum IT și inginerie, ar putea crește concurența pentru poziții bine plătite, ducând la salarii mai mici și șomaj crescut printre românii calificați. În plus, anunțul recent despre extrădări din Germania – motivat aparent de controale stricte privind șederea ilegală sau beneficiile sociale – ar putea accelera returnarea forțată a mii de români, agravând sărăcia în zone rurale și urbane deja vulnerabile. Consecința: o creștere a inegalităților sociale, cu familii destrămate și o presiune suplimentară asupra sistemului de asistență socială românesc, care este deja subfinanțat.

• Riscuri sanitare legate de mobilitate crescută: România a fost puternic afectată de pandemii recente, iar un pact care promovează fluxuri mai mari de oameni ar putea facilita răspândirea bolilor infecțioase. De exemplu, prin aeroporturi și rute de transport aglomerate, variante noi de virusuri sau boli tropicale ar putea ajunge mai ușor în țară, supraîncărcând un sistem de sănătate deja fragil. Efect negativ: costuri medicale crescute, posibile lockdown-uri locale și o scădere a încrederii publice în instituțiile UE, care par să ignore lecțiile din crizele trecute.

• Efecte economice indirecte: România beneficiază de fonduri UE pentru dezvoltare, dar pactul ar putea devia atenția spre parteneriate externe, reducând investițiile în educație și formare locală. Consecință: o dependență crescută de forță de muncă străină, care erodează autonomia economică și perpetuează statutul de “furnizor de mână de lucru ieftină” în UE, în loc să promoveze inovație internă.

Impactul asupra Europei în ansamblu:

• Dezechilibre economice și șomaj structural: Economia europeană, deja precară cu rate de șomaj ridicate în țări precum Grecia, Spania și Italia (peste 10% în unele regiuni), ar putea suferi de o “dumping” salarial prin concurența cu profesioniști indieni dispuși să accepte condiții mai puțin favorabile. Efect negativ: o polarizare a pieței muncii, unde elitele calificate din vest beneficiază, în timp ce clasa muncitoare din est și sud este marginalizată, ducând la tensiuni sociale și ascensiunea partidelor populiste. Criticii, inclusiv unii europarlamentari, acuză leadership-ul UE, condus de Ursula von der Leyen, de o lipsă de interes real față de soarta cetățenilor europeni, prioritizând acorduri globale care slăbesc coeziunea internă.

• Riscuri de securitate și migrație necontrolată: Pactul include clauze privind returnarea migranților irregulari, dar experiența trecută arată că astfel de mecanisme sunt ineficiente. În contextul tensiunilor geopolitice (cum ar fi cele legate de Iran, menționate în știri recente), o mobilitate crescută ar putea facilita infiltrarea de elemente nedorite, inclusiv prin fraude documentare. Consecință: o creștere a migrației ilegale, presiuni asupra frontierelor și costuri suplimentare pentru statele membre, exacerbând diviziunile nord-sud în UE.

• Efecte asupra unității europene și încrederii publice: Ursula von der Leyen a promovat acest pact ca parte a unei viziuni “geopolitice” pentru UE, dar criticii văd în el o indiferență față de provocările interne, precum criza demografică sau inegalitățile regionale. Efect negativ: o erodare a solidarității UE, cu țări precum România simțindu-se neglijate, ceea ce ar putea duce la blocaje în decizii viitoare sau chiar la mișcări anti-UE. Pe termen lung, pactul riscă să transforme Europa dintr-un bloc unit într-un teren de joc pentru interese externe, cu consecințe precum instabilitate politică și o scădere a atractivității continentului pentru propriii talente.

În concluzie, deși pactul oferă potențiale beneficii pe termen scurt, efectele negative – de la inegalități economice la riscuri sanitare și sociale – sugerează nevoia unei reevaluări urgente, cu accent pe protejarea cetățenilor europeni. România, ca țară de frontieră UE, ar putea fi printre cele mai afectate, subliniind necesitatea unor politici mai echilibrate.