fbpx

Mare sărbătoare: Sfântul Ierarh Nicolae – viață, credință și tradiția de a-l aștepta cu ghetuțele pregătite!

În fiecare an, la data de 6 decembrie, Biserica Ortodoxă şi cea Romano-catolică îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul copiilor, al celor sărmani și nu numaiConform tradiției populare, în nopțile sfinte de Sărbători, când cerurile se deschid, preț de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.

Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae (i se mai spune și Făcătorul de minuni) este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae apare ca o figură proeminentă: chipul său a fost aşezat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerţ din Bari, Italia.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie -, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete.

Născut în cetatea Patara din ținutul Lichiei, din Asia, Sfântul Nicolae (în limba greacă biruitor de popor ) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le făcea. După ce i-au murit părinții, Nicolae și-a împărțit averea săracilor și a întemeiat mănăstirea Sionului de lângă Mira, capitală Lichiei, călătorind ca prelat la Ierusalim. Creștinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viață a unui corabier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugăciune și post, a furtunii de pe mare ș.a.). În ultima parte a vieții s-a retras la mănăstirea ctitorită de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. După opt ani, împăratul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, în cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducându-se vestea că din mormîntul sau izvorăște mir, creștinii din întreaga lume au făcut pelerinaj, vindecându-se de boli incurabile.

Din veacul al XIX-lea, mîna dreapta a Sfîntului Nicolae se păstrează la Biserica Sf. Gheorghe Noi din București, unde se găsește și mormîntul Sfîntului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai săi. Numeroase biserici din țară și mai ales din Ardeal au hramul Sfîntului Nicolae. Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, numit „Mana” sau „Santa Mana”. Potrivit tradiţiei, episcopul acestei eparhii amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvântează și îl împarte credincioşilor.

În vestul ţării, sărbătorile de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae, când fetele se adună în grup, încă din seara de 5 decembrie şi frământă plăcinte pentru a doua zi. La 9 seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, sosesc flăcăii şi se încinge petrecerea. Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare.

În colindele româneşti se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr, asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea „joardă” (băț, ramură) a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un fel  de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). În popor se crede că Moșul își scurtură barba sură în ziua de 6 decembrie, când este sărbătorit, și începe să ningă. Iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit!  Există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane- care ar trebui să înflorească de Anul Nou.

Potrivit tradiției populare, copiii neascultători primesc o nuielușă, menită să îi atenționeze și să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinții și bunicii lor. Pentru Moș Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a-și da seama dacă un copil a fost cuminte sau rău. Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, spune că Sfântul Nicolae simbolizează armonia, prin asocierea cu darurile dulci, având în vedere că am intrat în luna sărbătorilor, când ne dorim să fim mai buni, să ne bucurăm unii pe alţii. „Fie că vine pe mare, aşa cum se întâmplă în Olanda, sau se strecoară printre case, cum este în România, fiecare percepe venirea Moşului într-un fel caracteristic propriului stilul de viaţă. De obicei se aduc dulciuri şi fructe. De asemenea, Moş Nicolae aduce şi nuieluşa, pentru a-i avertiza pe copii să fie cuminți”.

Cunoscut în Transilvania și sub numele de Sin-Nicoară, Sfântul Nicolae este cel mai popular sfânt din Ardeal. Sărbătoarea lui a generat un adevărat folclor, de la „darurile de Moș Neculai” și până la obiceiurile și legendele diferențiate de la sat la sat.
Se spune că ideea de moș care aduce daruri copiilor a apărut în Scandinavia, cu multe mii de ani înainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care călătorea prin toată lumea, în timpul iernii, călare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni și pedepsindu-i pe cei răi. Deși în creștinism s-au pierdut aceste povești, în conștiința oamenilor ele au rămas prin existența unor personaje cum ar fi Sfîntul Nicolae și Moș Crăciun.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
25 ° C
25.1 °
22.3 °
32 %
4.6kmh
0 %
vin
25 °
sâm
28 °
Dum
26 °
lun
22 °
mar
21 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii