Ministrul Educaţiei, Daniel David, a transmis un mesaj pentru elevi, părinţi şi profesori, înainte de începerea probelor scrise ale examenului de Balacaureat.
Daniel David le-a urat succes elevilor și le-a cerut să dea tot ce pot pentru acest exemen, dar le reaminteşte că rezultatele acestuia nu le arată valoarea ca oameni, ci doar nivelul de pregătire din acest moment.
De asemenea, ministrul Educației le cere elevilor să lupte cu toată forța în această etapă importantă, dar le reamintește că examenul nu e o sentință. „Acest nivel de pregătire este reflectat şi incomplet, în condiţiile în care evaluarea este punctuală şi nu acoperă toate competenţele vizate de procesul educaţional din liceu. Dar este un examen important, să-l ia în serios şi le urez succes.”, spune el, subliniind că testele nu pot cuprinde tot ce a însemnat drumul prin liceu.
David nu i-a uitat nici pe profesori. Le-a mulțumit pentru implicare, indiferent dacă predau sau nu discipline de Bac, și a cerut ca măcar opt ore pe zi, cele plătite, să fie dăruite cu mintea și sufletul copiilor. „Măcar timp de 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic (cu variațiile parțiale) și știu că cei mai mulți o faceți”, spune cu încredere.
Educația e o construcție în care fiecare gest contează
Părinților le cere susținere, dar fără presiuni care frâng: nu „Trebuie să iei 10!”, nu „E dezastru dacă greșești!”. Copiii au nevoie de sprijin, nu de verdict. De răbdare, nu de panică. De un plan B, nu de judecată.
La final, Daniel David amintește că educația e o construcție în care fiecare gest contează. Și, poate cel mai important, că rezultatul unui examen nu înseamnă totul. „Uită-te spre ce arăt, nu spre degetul meu”, spune el, parafrazând o vorbă celebră, un îndemn subtil de a nu pierde din vedere esențialul: drumul, nu doar destinația.
Examenul de Bacalaureat începe marți, 11 iunie, cu proba la Limba și literatura română.
Mesajul integral al ministrului Daniel David:
„Dragi elevi, dragi profesori, dragi părinți,
În curând începe o nouă etapă a examenului de Bacalaureat – 2025!
În acest context, reiau îndemnul pe care vi l-am adresat în etapa derulată în ianuarie, la care vă rog din nou să reflectați: „Eu nu pierd niciodată. Fie câștig, fie învăț!” (Nelson Mandela)
Mai concret, elevilor le transmit ceea ce le-am spus și în luna ianuarie, și anume că examenul este important și trebuie să dea tot ce pot, dar că nu le definește valoarea ca oameni, ci doar nivelul de pregătire din acel moment. Mai mult decât atât, acest nivel de pregătire este reflectat și incomplet, în condițiile în care evaluarea este punctuală și nu acoperă toate competențele vizate de procesul educațional din liceu. Dar este un examen important, să-l ia în serios și le urez succes!
Profesorilor le mulțumesc pentru efortul de a organiza în condiții bune examenul de bacalaureat, fie că au, fie că nu au discipline cuprinse în acest examen. Aici trebuie lucrat ca o comunitate profesională în beneficiul copiilor. Vă mulțumesc și succes! În acest cadru, am văzut din nou unele interpretări distorsionate și catastrofice prin care se încearcă manipulări care să ne afecteze, atunci când m-am referit la cele 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic ca profesori. Da, vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic (cu variațiile parțiale) și știu că cei mai mulți o faceți! Da, mi-ar plăcea, ca regulă generală, ca asta să se întâmple și în școală, pentru a crea medii educaționale stimulative pentru comunitatea școlii, dar știu că uneori nu există condiții adecvate sau nu este necesar (uneori poți studia la bibliotecă sau în alt loc). Dar mintea noastră trebuie să fie dedicată școlii și copiilor măcar în orele pentru care suntem plătiți. Și știu că încercăm să o facem așa cum se cuvine!
În fine, părinților le spun că este bine să-și arate interesul și suportul față de participarea copiilor la bacalaureat, chiar să aibă așteptări mari, dar acestea nu trebuie formulate rigid („Trebuie cu necesitate să…”), catastrofic („Este o catastrofă dacă nu…), cu toleranță scăzută („Nu pot suporta dacă nu se întâmplă ce trebuie…”) și global-negativ („Dacă nu se întâmplă ce trebuie, atunci copiii/profesorii/părinții sunt X”). Evident că, în cazul în care așteptările nu sunt confirmate, nu poți să fii bucuros sau calm, dar emoțiile negative sănătoase (îngrijorare, nu anxietate/panică; tristețe, nu deprimare; nemulțumire, nu furie; păreri de rău/regrete, nu vinovăție) ne ajută să ne reorientăm într-
un plan B, de dragul copiilor. Fiți aproape de ei la modul rațional!
În timp ce reflectez la examenul de Bacalaureat – 2025, dar și la reformele necesare în zona educației-științei din țară, îmi vine în minte îndemnul (atribuit fie lui McCulloch, fie lui Wittgenstein): „Don’t bite my finger! Look where I’m pointing to!” (trad. aprox. „Nu-mi mușca degetul, mai bine privește spre ce arăt!”), la care vă rog să reflectăm împreună, pentru a ajunge la mai binele care contează pentru noi, cei din sistem, și pentru societate.
În final, gândul meu merge din nou spre oamenii educației: succes tuturor, un gând special de încurajare pentru elevi și mulțumiri profesorilor și părinților!”.
