Legea „România fără violenţă” a fost adoptată astăzi în Parlament.

Forma iniţială a proiectului de lege a fost depusă la Senat în octombrie 2024, de Alexandru Nazare, alături un grup de senatori, printre care Mihail Veştea, Vlad Pufu si Raluca Ioan, precum şi alţi senatori liberali. Propunerea legislativă modifică şi completează mai multe acte normative, cu scopul combaterii violenţei”, se arată într-un comunicat, potrivit news.ro.

Astfel, proiectul stabilește închisoare de la șase luni la trei ani pentru orice act de violență fizică și de la un an la cinci ani dacă victima are nevoie de mai mult de 90 de zile de îngrijiri. Mai mult, chiar dacă victima își retrage plângerea împotriva agresorului, această lege dă dreptul procurorilor să continue ancheta sau chiar să deschidă o anchetă din oficiu, fără nicio plângere prealabilă.

În expunerea de motive a inițiatorilor proiectului de lege PL-x nr. 54/2025, deputații scriu că „violenţa, sub toate formele sale (violența în spațiul public, violența în familie
etc) a devenit în România un fenomen foarte greu de gestionat, ceea ce impune o
ameliorarea permanentă a legislației penale, pentru a asigura autorităților competente
acele instrumente utile/necesare pentru a combate acest fenomen”.

Ce prevede acum legea

• închisoare de la şase luni la trei ani sau amendă în cazul lovirii sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice
• ⁠daca este afectată sănătatea persoanei, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, atunci fapta se pedepseşte cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă
• Limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când: victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului; victima este un minor; fapta este săvârşită în public; făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, о substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
• Dacă faptele sunt săvârșite de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de încălcare a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție sau ordinul de protecție provizoriu, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

  De asemenea, procurorii pot continua ancheta în dosarele cu violență și dacă victima își retrage plângerea sau din oficiu, dacă nu a existat o plângere, în anumite condiții.

  În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu, chiar dacă a fost introdusă o plângere prealabilă sau a fost retrasă plângerea, după introducerea acesteia.
  În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, chiar dacă a fost introdusă o plângere prealabilă sau a fost retrasă plângerea după introducerea acesteia.
  Aceași lege prevede și măsuri pentru protecția victimelor, mai exact ordinul de protecție provizoriu, care poate fi emis inclusiv de polițiști, se prelungește automat până la soluționarea în instanță a cererii.

  De asemenea, în situația înaintării ordinului de protecție provizoriu potrivit prevederilor durata inițială pentru care a fost dispus se prelungeşte, de drept, până la soluționarea în primă instanță a cererii pentru emiterea ordinului de protecție.
  Procurorul comunică acest lucru de îndată unității de poliție care a înaintat ordinul de
  protecție provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.