Ministrul Educației a anunțat punerea în transparență instituțională a Raportului rezultat ca urmare a dezbaterilor planurilor-cadru din învățământul liceal, precum și varianta finală a acestora. „Acest demers nu mai poate fi amânat”, a transmis ministrul.

„Pun astăzi, 16 iunie 2025, în transparență instituțională Raportul rezultat ca urmare a dezbaterilor planurilor-cadru din învățământul liceal, precum și varianta finală a acestora.

„Așa cum știți, acest demers nu mai poate fi amânat. Avem la nivel liceal conținuturi și manuale depășite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogățite semnificativ cu noile evoluții tehnologice și didactice în domeniu”, a adăugat ministrul.

Daniel David a explicat că „este normal” să încheie demersul de publicare a variantei finale a planurilor cadru, „un eventual alt ministru având posibilitatea să le păstreze sau să le modifice”.

Varianta finală a planurilor cadru a integrat sugestiile  din perioada dezbaterilor naționale, a mai precizat ministrul.

Trei idei importante expuse de ministrul Educației și Cercetării

1- necesitatea păstrării unui echilibru între discipline pentru a asigura formarea eficientă a celor opt competențe cheie;

2- nicio disciplină nu pierde nimic la nivelul filierei teoretice;

3- se propune o variantă pentru pilotare care încurajează mai mult descentralizarea și personalizarea educației la nivel de unitate școlară și elevi,  pe lângă varianta standard.

„Este necesar să păstrăm un echilibru între discipline pentru a asigura formarea eficientă a celor opt competențe cheie, accentuate rațional în funcție de filieră/profil/specializare. Numai printr-un echilibru între științe și religie, pe de o parte, și între discipline asociate culturii naționale și cele asociate pregătirii pentru viață, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialiști (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Spre exemplu, mă bucur că după mulți ani, gramatica, precum și istoria și geografia dedicate țării se reîntorc explicit în curriculumul de la nivel liceal (am crescut numărul de ore dedicate acestor discipline față de propunerile inițiale, doar cu condiția focalizării acestora pe cultura națională)”, a anunțat ministrul.

Alte discipline, precum cele legate de stilul de viață sănătoasă, autocunoașterea și autoreglarea psihologică, sportul în echipă sau arte vor fi în schimb la alegerea elevilor, dar obligatoriu prezentate în oferta școlii către elevi. O altă disciplină, cerută ferm de mediul antreprenorial, educația antreprenorială, este integrată cu disciplina obligatorie de economie și vor fi incluse unități de învățare explicite în disciplina de consiliere și orientare, după cum a mai evidențiat ministrul.

Ministrul a insistat pe cele opt competențe cheie, care se regăsesc și în Raportul QX – (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală – menționând că la finalizarea cursurilor liceale absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a , respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar.

„Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competențelor, dar și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea – lucru considerat până acum esențial mai ales pentru învățământul superior -, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare pe tot parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere”, a notat ministrul.

La nivelul filierei teoretice, nicio disciplină nu a pierdut nimic, a punctat ministrul, ci în cazul unor discipline o parte din ore s-a descentralizat la decizia școlii și/sau a elevilor.

Sinteza unor schimbări față de planurile-cadru actuale

• Filiera teoretică – Profilul real, specializarea matematică-informatică  – Profilarea specializării: 
• Matematica, Informatica și Tehnologia informației și a comunicațiilor au fiecare câte o oră în plus, pe parcursul ciclului liceal.
• Celelalte discipline: rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal.
• Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ.
•  Profilul real, specializarea științe ale naturii – Profilarea specializării: 
• Fizica rămâne cu același număr de ore, iar chimia și biologia au fiecare o oră în plus în fiecare an, ajungând astfel la nivelul fizicii și matematicii.
• Celelalte discipline: rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează și pot fi completate cu ore din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ, pe parcursul ciclului liceal.
• Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ.
• Profilul umanist, specializarea științe sociale – Profilarea specializării: 
• Disciplina socio-umană, limba și literatura română și limba modernă 1 au fiecare două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal.
• Celelalte discipline: rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal.
• Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ.
• Profilul umanist, specializarea filologie – Profilarea specializării: 
• Limba și literatura română și limba modernă 1 au fiecare câte două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal.
• Celelalte discipline: rămân cu același număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal.
• Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil și/sau din CDEOȘ.

Variantă de plan-cadru pilot, cu asistență din partea ministerului 

Pe lângă varianta standard, a fost propusă pentru pilotare o variantă de plan-cadru care „încurajează mai mult descentralizarea și personalizarea educației la nivel de unitate școlară și elevi, cu asistența de specialitate din partea ministerului pentru asigurarea calității educației în procesul de personalizare și în avizarea finală a variantei propuse de școala care alege să piloteze”, a anunțat ministrul Daniel David.

„Variantele propuse pentru pilotare trebuie să aibă ca țintă profilul absolventului și examenul de bacalaureat, constrângerile fiind determinate și de obligativitatea introducerii disciplinelor din trunchiul comun al planurilor-cadru standard și de congruența cu filiera/profilul/specializarea unde se implementează. Unitatea care pilotează se va prezenta public ca atare, inclusiv pe site-ul propriu, și va include planurile-cadru specifice pilotate în contractul educațional. Ministerul va stimula calitatea educației prin comisiile de experți care vor oferi consultanță în procesul de personalizare a planului-cadru și vor aviza varianta finală a acestora”, a menționat David în mesajul transmis.

Trei etape importante care trebuie parcurse până în toamna anului viitor

După adoptarea planurilor cadru sunt alte trei etape importante care trebuie parcurse până în toamna anului viitor, astfel încât să se poată începe cu noile planuri cadrtu în anul școlar 2026-2027: elaborarea programelor, elaborarea manualelor, formarea profesorilor.

1. Elaborarea programelor. „Aici avem nevoie de conținuturi relevante și aerisite, după modele europene, care vor fi create de echipe mixte de specialiști din mediul preuniversitar și universitar, pentru a se asigura continuitate între cele două cicluri. Un procent de 25% din orele pentru fiecare disciplină va trebui să fie folosit pentru: (1) consolidarea competențelor; (2) activități remediale și (3) extinderea competențelor dobândite la utilizarea în viața cotidiană. În fine, acest demers va fi însoțit de standarde de evaluare și notare, pentru a face comparabile evaluările între unități școlare și profesori, precum și pentru fundamentarea unor decizii ulterioare de politici educaționale”
2. Noile manuale. „Acestea vor fi gândite prin relație cu programele propuse și după modele europene, combinând versiunile clasice cu cele digitalizate (inclusiv activități interactive online/gaming/inteligență artificială etc.), în funcție de specificul disciplinei și practicile europene”
3. Formarea profesorilor. „Profesorii vor fi invitați în programe de formare, pentru a implementa eficient noul model curricular”

Lista documentelor disponibile pentru consultare:

• ORDIN PENTRU APROBAREA PLANURILOR-CADRU STANDARD LA NIVEL DE LICEU ȘI RAPORTUL AFERENT DEZBATERII ACESTORA
• Raport în urma consultării și dezbaterilor publice privind proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal 31.01 – 06.03.2025
• Proiect ordin​
• PROPUNERE PROIECT PLAN-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL ÎN VEDEREA PILOTĂRII
• Proiect ordin pilotare
• Anexă proiect ordin pilotare