Românii cu venituri sub 3.000 de lei pe lună se informează în principal de pe rețele de socializare, petrecând mai mult timp pe Facebook și TikTok decât cei cu venituri mai mari, potrivit unui studiu recent.
Studiul, realizat de Centrul de Formare APSAP pe un eșantion de 1.211 persoane cu vârste între 18 și 60 de ani din mediul urban și rural, analizează modul în care românii folosesc rețelele de socializare, evidențiind diferențe legate de platforme, tipuri de conținut preferate și distribuite.
Facebook este cea mai utilizată platformă, peste 85% dintre respondenți având conturi active, urmată de Instagram (62%) și TikTok (37%). La aplicațiile de comunicare, WhatsApp este pe primul loc, cu 98% utilizatori activi, urmat de Facebook Messenger (54%) și Instagram Direct (32%).
Românii își aleg sursele de informare în funcție de încrederea acordată presei
Studiul mai arată că 44,28% dintre persoanele cu venituri sub 3.000 de lei lunar se informează de pe rețelele de socializare, în timp ce cei cu venituri între 10.001 și 20.000 de lei preferă site-urile de știri specializate, considerate surse mai sigure și verificate.
Venitul are un impact asupra timpului dedicat platformelor: 28% dintre persoanele cu un salariu lunar sub 3.000 de lei petrec zilnic între 2 și 4 ore pe aceste platforme, comparativ cu doar 14% dintre cei care câștigă peste 10.000 de lei.
Studiul a mai arătat că românii își aleg sursele de informare în funcție de încrederea acordată presei: în urban, 30% dintre respondenți preferă site-urile de știri, iar în rural, rețelele de socialziare sunt principalele surse pentru 37% dintre participanți, urmate de site-uri și televiziune.
42% dintre utilizatori distribuie articole fără a le citi efectiv
34,5% dintre respondenți au afirmat că utilizează rețelele de socializare pentru a se informa, 22% pentru divertisment și doar 8% pentru educație. Totuși, când au fost întrebați despre tipul de conținut care îi atrage, 67% au declarat că preferă conținutul educațional.
Aproximativ 22% dintre persoanele care distribuie conținut educațional au dezvăluit că, de fapt, nu îl consumă. Un fenomen similar se observă și în cazul știrilor: 42% dintre utilizatori distribuie articole fără a le citi efectiv. Această discrepanță contribuie la răspândirea știrilor false, prin distribuirea necritică a informațiilor.
