Sfinții Apostoli Petru și Pavel reprezintă una dintre cele mai importante sărbători, fiind marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Potrivit creștinortodox, Sfântul Apostol Petru-fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni.
În iconografie, Petru este pictat bătran și cu barba rotundă, iar Pavel plesuv, cu barba cenușie.
Sfinții Apostoli sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumina orbitoare și îl mustra: „Saule, Saule de ce mă prigonesti?”.
Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos că Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate.
În ziua de 29 iunie, în care sunt prăznuiți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, creștinii ortodocși respectă anumite tradiții, obiceiuri și superstiții.
Potrivit credinței populare, începând cu această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă. Se spune că nucile și alunele vor fi viermănoase dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Se spune că Sânpetru pocnește din bici în această zi, iar scânteile care apar devin licurici. Aceștia îi călăuzesc pe călătorii rătăciți prin pădure sau pe drumuri de munte.
În această zi se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru, pentru a avea spor în casă. Se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și acrișoare. ceste ofrande se împart apoi celor nevoiași.
Oamenii pistruiați trebuie să se spele cu apă pe față la miezul nopții, atunci când va cânta cocoșul. În acest fel, pistruii nu se vor mai înmulți, potrivit tradiției. În această zi este bine ca oamenii să împartă mere dulci și miere prietenilor și vecinilor. De asemenea, e bine să le ureze sănătate și spor la muncă. Cei care poartă în buzunarele lor usturoi și pelin vor fi feriți de rele.
Mamele le oferă fiicelor o punguță roșie în care se pun un cățel de usturoi și frunze de pelin. Fetele trebuie să poarte acest talisman timp de trei zile . În acest fel vor fi ferite de farmece și iele, care le-ar putea fura norocul.
Se spune că femeile nu au voie să mănânce mere până pe 29 iunie. În mod contrar, acestea vor supăra persoanele trecute în neființă din familie. După această zi, fetele tinere au voie să mănânce mere. Vârstnicele pot mânca mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).
În ziua de 29 iunie nu se spală, nu se coase și nu se lucrează. Se spune că cei care nu respectă aceste interdicții vor atrage forțele necurate. Nu se lucrează la câmp.
Nu este bine să scuturi merii până pe 29 iunie, altfel poate cădea grindina peste holde.
În tradiția populară se amintește de sărbătoarea lupilor. Nu se pun capcane. Lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru a fi îmblânziți și pentru a nu fura vitele din gospodării, potrivit știrileprotv.
Metropola TV urează fericire și numai bucurii tuturor celor care își serbează azi ziua onomastică.
