Comisia Europeană ia în calcul ca, începând cu bugetul multianual 2028–2035, statele membre să nu mai poată accesa fondurile europene dacă nu aplică recomandările privind sustenabilitatea sistemelor de pensii, potrivit unor surse citate de Politico.
Europa îmbătrânește rapid, iar povara financiară devine tot mai greu de susținut. În 2023, peste 80% dintre pensionarii europeni trăiau exclusiv din pensia de stat, iar unul din cinci seniori – adică aproape 18,5 milioane de oameni – se afla în risc de sărăcie.
Oficialii europeni subliniază că scopul nu este impunerea unei vârste unice de pensionare, ci încurajarea economisirii individuale și dezvoltarea pensiilor private, după modelul statelor nordice. În Franța, reforma pensiilor a scos milioane de oameni în stradă. Chiar și acum, premierul Sébastien Lecornu a înghețat aplicarea noii legi, de teamă că ar putea pierde majoritatea parlamentară. Amânarea costă însă statul francez aproape 400 de milioane de euro.
În Spania, reformele impuse în schimbul fondurilor din Planul de Redresare au dus la întârzieri și birocrație, dar modelul „recompensă și sancțiune” — testat în pandemie — pare să fi convins Bruxelles-ul că poate funcționa.
Pentru România, miza este dificil. Țara are deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – peste 9% din PIB – și un sistem de pensii profund dezechilibrat. În prezent, la un pensionar revin doar 1,2 angajați activi. În lipsa reformelor, deficitul fondului de pensii ar putea depăși 25 de miliarde de lei în 2026, potrivit Consiliului Fiscal.
Bruxelles-ul avertizează, potrivit TVR, fără reforme reale, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune
