Modificările apar într-un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR). VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.

La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 de lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. În anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: – 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

– 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

– 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.

Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul:

– a urmat cursurile de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii

– a satisfăcut serviciul militar

– a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizații de asigurări sociale

– a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale

– a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani respectiv 7 ani.

Ce prevede Legea pensiilor despre creşterea vârstei de pensionare

„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani.

În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, autorităţile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă, prin modificarea cadrului legal.

În situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, stagiile de cotizare şi vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate (alin. 6).

În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.

Odată cu publicarea proiecţiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul fiscal întocmeşte un raport prin care verifică dacă stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă.

Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal. În situaţia în care sunt identificate abateri de la prevederile alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare conform alin. (6)”, se arată în noua lege a pensiilor.

Pe înţelesul românilor, acest lucru înseamnă că, începând din ianuarie 2035, când vârsta de pensionare a femeilor va fi egală cu cea a bărbaților – 65 de ani – vârsta de pensionare va fi corelată cu speranța de viață.

Conform art. 47 din Legea 360/2023, vârsta standard de pensionare la femei este de 65 de ani. În ceea ce priveste stagiul de cotizare contributiv, minimul este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani.

Atingerea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare se realizează prin creșterea vârstelor/stagiului, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 din noua lege a pensiilor.

Simona Bucura Oprescu, despre reducerea vârstei de pensionare

”Astăzi vârsta de pensionare pentru femei este de 62 de ani și două luni. Din iulie va fi de 62 de ani și trei luni. Până în 2030, aceasta trebuie să crească la 63 de ani, și până în 2035 aceasta trebuie să crească eșalonat la 65 de ani.

Dar am venit cu două beneficii importante care să reechilibreze, să balanseze, astfel încât prin noua lege a pensiilor să nu pedepsim femeile, chiar dacă a fost un angajament pe care România l-a luat prin PNRR.

Cele două elemente din noua lege sunt faptul că vârsta de pensionare se reduce cu șase luni pentru fiecare copil născut și crescut până la vârsta de 16 ani, pentru proprii copii, și până la 14 ani pentru copiii adoptați, astfel încât să avem o reducere a vârstei de pensionare și să recunoști efortul femeilor.

Iar al doilea element, faptul că în ceea ce privește concediul pentru creșterea copilului, aceasta este considerată perioadă contributivă”, a explicat recent ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, la Antena 3 CNN.

Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani.

Stagiul minim de cotizare se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România.

În ce privește pensia anticipată, aceasta poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă persoana a realizat cu 5 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare, adică peste 35 de ani.

Pensia anticipată va fi însă penalizată pentru fiecare lună de anticipare cu: 0,4% dacă perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv este de până la 1 an, între un an și 2 ani penalizarea este de 0,35%, între 2 și 3 ani – 0,30%, între 3 și 4 ani – 0,25%, între 4 și 5 ani – 0,20%.