Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei, aproximativ 710 milioane euro. Amenzile au fost aplicate la în baza concluziilor investigației privind asocierea în vederea manipulării ROBOR.
Cele zece instituții bancare sunt acuzate într-un raport care are la bază o investigație de mai mulți ani, că s-au coordonat în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. După primirea deciziei motivate de sancționare, băncile au la dispoziție 60 de zile să prezitne planuri de măsuri prin care se angajeză să elimine practicile neconcurențiale. Sancțiunile pot fi atacate la Curtea de Apel, în 30 de zile de la comunicare.
Bogdan Chirițoiu, președintele autorității de concurență, a precizat că sancțiunile nu au vizat reglementările sau politicile bancare. Acesta au avut în vedere comportamentul băncilor din perioada fixingului ROBOR şi are în vedere încălcarea regulilor de concurență. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
Băncile sancționate
Este vorba de acele bănci la care, în urma investigației, autoritatea a constatat că şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective este redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările naţionale şi europene sectoriale”, explică autoritatea de concurenţă, potrivit B1 TV.
- Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA – 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A. – 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) – 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti – 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA – 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Consiliul Concurenței a trnsmis că, atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite, autorităţile de concurenţă au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacţie la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naţionale privind stabilirea ratei de referinţă ROBOR au fost îmbunătăţite. Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat, colectarea lor fiind atributul Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) care pune în aplicare decizia de sancţionare.