Bijuteriile confecționate din aur și argint ajung la prețuri din ce în ce mai mari. Potrivit președintelui Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, vor exista scăderi la bugetul statului, dar și apariția unor amestecuri metalice variate.
În plus, producătorii români vor fi dezavantajați din cauza diminuării vânzărilor. „Doar în ianuarie 2026, am asistat la o creștere a prețului aurului de peste 17%. Această tendință vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, reconfirmându-și statutul de activ de refugiu în perioade de volatilitate economică globală. Mai impresionantă a fost evoluția argintului, cu un avans spectaculos de 147,95%. Producătorii și comercianții au fost nevoiți să își actualizeze prețurile în raport cu aceste valori de referință.
Bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică și emoțională, are la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul de vânzare este direct corelat cu aceste cotații și cu costurile de producție aferente”, a declarat pentru Agerpres, Mihai Trif.
„Transferul creșterii cotațiilor bursiere se resimte diferit pe categorii de produse. La produse cu pondere mare de metal (verighete, lanțuri simple, brățări masive), materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului. În aceste cazuri, transferul creșterii cotațiilor este cel mai vizibil și mai rapid, prețul final reflectând în proporție de 70-90% fluctuațiile de la bursă. Bijuterii cu design complex sau gramaj mic: în cazul pieselor unde manopera, designul și tehnologia de producție reprezintă o parte semnificativă din cost, creșterea prețului aurului se resimte mai temperat. Pentru aceste categorii, vorbim de un transfer de aproximativ 40-60% din creșterea bursei în prețul final. În cazul argintului, care a înregistrat un avans spectaculos de 147,95%, impactul la raft este adesea amortizat de faptul că valoarea manoperei este, în multe cazuri, mai mare decât cea a metalului propriu-zis”, a mai explicat Mihai Trif.
